Agenți de influență ai Kremlinului pedalează tema falimentării producătorilor agricoli după aderarea la UE. Narațiunea pe care o promovează e că integrarea europeană este toxică pentru agricultori. Potrivit lor, în UE circa o treime din fermieri au fost nevoiți să-și închidă afacerile. În acest articol analizăm împreună cu un expert de la București cum a influențat aderarea României la UE afacerile fermierilor și cum s-a răsfrânt asupra lor reforma agricolă din Uniunea Europeană.
Ce impact a avut aderarea României la UE asupra agriculturii românești
Aderarea României la Uniunea Europeană a adus beneficii substanțiale pentru sectorul agricol, în special prin acordarea de subvenții și deschiderea accesului la fonduri europene destinate modernizării atât a infrastructurii la nivel local, cât și a fermelor, spune Bogdan Chiripuci, profesor la Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, Academia de Studii Economice din București. Potrivit expertului, au fost dezvoltate noi afaceri agricole și chiar non-agricole în spațiul rural, după aderarea statului român la spațiul comunitar.
„Intrarea pe piața unică europeană a facilitat identificarea de noi piețe pentru produsele agricole românești, crescând exporturile către alte state membre ale UE. Au crescut semnificativ în special exporturile din sectoarele cerealelor, uleiului și produselor vegetale”, spune Bogdan Chiripuci.
Totuși, potrivit lui, produsele din alte țări europene, mai competitive și mai bine susținute au început să concureze cu cele din România, asta însă doar a impulsionat agricultorii români să-și îmbunătățească metodele de producție și să încerce să dezvolte valoare adăugată la nivelul lanțului valoric agroalimentar.
Bogdan Chiripuci spune că și fermierii din România se confruntă cu dificultăți, din cauza vulnerabilității structurale a agriculturii românești în fața fenomenelor climatice extreme, care au contribuit în mod direct la diminuarea producției sub pragul prețului de cost. „Această circumstanță a generat o necesitate imediată pentru dezvoltarea unor afaceri conexe prin intermediul măsurilor de investiții propuse de minister, având finanțare din fonduri europene. Astfel au fost dezvoltate unități de procesare atât la nivel individual, cât și colectiv, pentru a crește valoarea adăugată a produselor agricole și a atenua impactul negativ al diminuării producției”, relatează expertul.
Cum au avut de suferit micii fermieri după aderarea României la spațiul comunitar
Aderarea României la spațiul comunitar a adus pentru micii fermieri atât provocări, cât și oportunități, spune Bogdan Chiripuci. „La nivel de provocări putem enumera apariția unor reglementări stricte privind siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și protecția mediului și dificultăți în obținerea unor prețuri competitive atât a cerealelor și oleaginoaselor, cât și a inputurilor agricole, în detrimentul fermelor de dimensiuni medii și mari. Cu această provocare se confruntă și acum fermierii mici, însă o soluție ar fi să se asocieze la nivel local pentru a putea avea putere de negociere atât la nivelul categoriilor menționate anterior, cât și în cazul supermarketurilor sau magazinelor specializate din zona urbană – legume, fructe, produse alimentare finite”, punctează Bogdan Chiripuci.
Oportunitățile pe care le-a adus aderarea la UE însă sunt superioare. Printre ele se numără accesul la subvenții agricole; oportunități de accesare a fondurilor europene nerambursabile pentru modernizarea și diversificarea activităților la nivelul fermei; crearea unor produse nișate cu înaltă valoare adăugată chiar și prin intermediul unor scheme de calitate, cu buget special alocat pentru partea de marketing și promovare; deschiderea către piața europeană, care apreciază din ce în ce mai mult produsele finite de calitate realizate în mod artizanal, menționează profesorul universitar.
Ce presupune reforma agricolă din UE
Reforma agricolă din Uniunea Europeană vizează ajustarea Politicii Agricole Comune (PAC), pentru a răspunde mai bine noilor provocări economice, sociale și de mediu. PAC contribuie la dezvoltarea sectorului agricol european prin intermediul a doi piloni principali, respectiv Plățile directe și măsurile de piață (Pilonul I), care oferă sprijin financiar direct fermierilor, prin subvenții menite să asigure stabilitatea veniturilor, și Dezvoltarea rurală (Pilonul II), care susține proiectele de investiții care vizează modernizarea fermelor, diversificarea activităților și dezvoltarea infrastructurii rurale. În ultimii ani, reforma PAC a fost concentrată pe obiective, precum sustenabilitatea, tranziția ecologică, competitivitatea și sprijinirea micilor fermieri. Cu alte cuvinte, reforma PAC nu „sufocă” micii producători agricoli, așa cum insinuează acoliții Kremlinului, ci îi susține.
„Acest sprijin se traduce prin subvențiile pentru marile exploatații și distribuirea unui procent mai mare din fonduri către fermele mici, prin alocarea de subvenții specializate pentru tinerii fermieri și exploatațiile de mici dimensiuni, prin fonduri nerambursabile destinate strict revitalizării zonelor rurale prin intermediul unui sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii rurale și pentru inițiativele care ajută la îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă în aceste zone”, subliniază Bogdan Chiripuci.
Viziunea europeană asupra micilor fermieri este strâns legată de obiectivele generale ale Uniunii Europene în ceea ce privește sustenabilitatea, reziliența rurală, securitatea alimentară și conservarea biodiversității, menționează expertul. Potrivit lui, în UE, micii fermieri sunt considerați esențiali în atingerea acestor obiective, datorită rolului lor în asigurarea diversității agriculturii, menținerea vieții rurale și protejarea patrimoniului cultural și natural.
Europa nu are nevoie de producția noastră agricolă?
Europa are nevoie de importuri agricole pentru diversificare și securitate alimentară mai ales în situația actuală de instabilitate geopolitică, spune profesorul de la ASE. „Uniunea Europeană este un important producător agricol, dar și unul dintre cei mai mari importatori de produse agricole și alimentare la nivel global, ceea ce arată că are nevoie de diversificare pentru a satisface cerințele consumatorilor, care se află într-o dinamică continuă”, punctează Chiripuci.
Problemele cu care se confruntă fermierii din UE nu sunt cauzate exclusiv de competiția internațională sau de importuri, fiind adesea rezultatul unor factori interni, cum ar fi: volatilitatea prețurilor la inputuri agricole (energie, fertilizanți etc.), schimbările climatice care afectează producția agricolă (secetă, arșiță, inundații), schimbarea obiceiurilor de consum și presiunea pentru tranziția către o agricultură mai ecologică, birocrația din unele state membre privind accesul la fonduri europene nerambursabile. „Principala cauză a falimentului fermierilor nu o reprezintă importurile din alte țări, ci lipsa de adaptare a unor politici publice adecvate care să răspundă noilor provocări și care să sprijine adaptarea la schimbările actuale”, concluzionează Bogdan Chiripuci.
România, după intrarea în Uniunea Europeană: în top 3 exportatori de grâu din UE și în top 10 exportatori mondiali
Conform statisticilor, 6% din valoarea producției agricole a UE, a fost generată în 2023 de România. Anul trecut, producția agricolă a României a depășit valoarea de 16,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 14 procente față de cea raportată în 2022. Conform Eurostat, România deține în prezent un număr de 2,89 de milioane de exploatații agricole. Dintre acestea peste 93% sunt reprezentate de fermele de familie. România este statul membru UE cu cel mai mare număr de ferme de familie.
Potrivit unei analize a portalului aktual.ro, care citează datele furnizate de Banca Mondială, România se află în topul principalilor exportatori mondiali din lume și în primii trei din UE, în ultimii trei ani, după Franța și Germania. România vinde anual grâu în valoare de 1,8-2,1 miliarde de dolari, cu o cotă de piață mondială de peste 3%, ceea ce o clasează în mod constant între primele 10 țări din lume. Dacă socotim toate tipurile de cereale, România a doborât în 2022 recordul la export – 12,6 milioane de tone în valoare de 4,3 miliarde euro, a calculat Ziarul Financiar, folosind datele Institutului Național de Statistică.
Mariana Colun