„Reduceri de 50 %. Doar azi”, „Ofertă limitată”, „Cumpără 2 la preț de 1”, „Black Friday” – astfel de mesaje ne urmăresc zilnic în telefoane, pe rețelele sociale sau pe platformele de cumpărături online. După pandemie, shoppingul a încetat să mai fie doar o necesitate, transformându-se tot mai mult într-un reflex emoțional alimentat de algoritmi, marketing agresiv și livrări rapide.
Ca urmare, tot mai multe persoane se confruntă cu shopaholismul, cunoscut și sub denumirea de „cumpărături compulsive” sau oniomanie (o tulburare comportamentală caracterizată printr-un impuls persistent și greu de controlat de a face cumpărături, chiar și atunci când produsele nu sunt necesare sau depășesc posibilitățile financiare). Specialiștii avertizează că, pe fondul stresului și al digitalizării accelerate, granița dintre cumpărăturile obișnuite și dependență devine tot mai greu de observat.
Jurnalistul Ziarului de Gardă a discutat cu mai mulți trecători despre obiceiurile lor de consum, despre cât de mult îi influențează marketingul și rețelele sociale, dar și despre modul în care reușesc să-și controleze cheltuielile. Unii recunosc existența unei probleme, alții susțin că nu e dependență, ci trend, iar unii – că au chiar o regulă de a-și împărți venitul în plicuri, astfel încât să nu cheltuie mai mult decât își permit.
„Dacă văd ceva la influenceri, imediat îmi vine ideea că «îmi trebuie și mie»”
„Prima dată am observat că fac cumpărături mai des decât este necesar după pandemie. Era un motiv ca să pot ieși din casă. A dezvoltat acest comportament și faptul că am doi copii. La început îmi părea un mic «răsfăț», apoi a devenit rutină” – astfel își descrie Nadejda Rusu, mamă a doi copii, relația cu shoppingul. Pentru ea, cumpărăturile au devenit o formă de refugiu emoțional. Atunci când este supărată sau plictisită, cumpărăturile îi oferă o stare temporară de bine. Înainte de cumpărături, ea spune că simte un amestec de entuziasm și nerăbdare.
„Mă cuprinde și un fel de energie, dar și un gând că am nevoie de aceasta acum, chiar dacă, sincer, uneori nu e un lucru necesar”, recunoaște aceasta.
Potrivit Nadejdei, cele mai multe cumpărături impulsive le face atunci când apar promoții sau reduceri. Emoțiile diferă în funcție de tipul achiziției. „Dacă vorbim despre cosmetică și haine, am o ușoară euforie. Dacă vorbim despre alimente și cele necesare pentru casă, simt o liniște și o «îndeplinire» a responsabilității de gospodină a casei.” Deși uneori cumpără lucruri pe care le are deja acasă sau care nu sunt necesare, ea nu se simte vinovată, pentru că, de fiecare dată, le poate găsi utilitate – fie le folosește mai târziu, fie le dăruiește rudelor.
„Studiile arată că aproximativ 5–8% din populația adultă prezintă forme problematice de cumpărături compulsive”, menționează psihologa Angela Nicolaou.
Potrivit specialistei, în forme ușoare, shopaholismul poate părea doar un obicei sau o metodă de relaxare. Însă, în forme mai grave, devine o dependență: persoana pierde controlul, cumpără frecvent, se simte neliniștită când nu poate face cumpărături și continuă chiar dacă apar consecințe negative.
Diferența dintre o plăcere normală și dependență, potrivit Angelei Nicolaou, constă în nivelul de control și consecințe. „În cazul dependenței, cumpărăturile devin impulsive, haotice și sunt însoțite de probleme financiare și emoționale.”