Deși depinde în bună parte de genetică, încărunțirea părului nu mai este considerată un proces complet ireversibil. Cercetări recente au scos la iveală că albirea părului poate fi întârziată, iar în anumite circumstanțe chiar inversată, transmite HotNews.
Printre soluții se numără gestionarea stresului, renunțarea la fumat, anumiți nutrienți și o peptidă care stimulează melanocitele (celulele producătoare de melanină, pigmentul care dă culoare pielii, părului și ochilor).
„Fiecare folicul de păr conține o structură numită unitate pigmentară foliculară care găzduiește melanocitele. Cu vârsta însă aceste unități se reduc numeric. Iar pe măsură ce producția de melanină scade, firele de păr care cresc în locul celor căzute nu mai conțin pigment și dobândesc nuanțe cenușii, argintii sau albe,” a explicat dr.Ife Rodney, medic dermatolog în Maryland, SUA. Odată ce un folicul încetează să mai producă melanină, nu va mai genera fire de păr colorate.
Ritmul încărunțirii variază în funcție de originea etnică
Vârsta la care apar primele fire albe diferă de la o populație la alta. În general, persoanele de origine europeană observă schimbările în jurul vârstei de 35 de ani, în timp ce la asiatici procesul începe, în medie, spre finalul decadei a patra. Pentru afro-americani, primele semne apar de obicei după 45 de ani.
Medicii vorbesc despre încărunțire prematură atunci când fenomenul debutează înainte de 20 de ani în cazul europenilor, sub 25 de ani la asiatici și înainte de 30 de ani la persoanele de origine africană. Aceste diferențe sunt influențate de variațiile genetice dintre grupuri și de structura diferită a firului de păr. De exemplu, densitatea, grosimea, distribuția foliculilor și modul în care melanina este încorporată în firul de păr pot varia destul de mult de la o populație la alta.
„Melanocitele din foliculii de păr nu îmbătrânesc în același mod ca cele din piele. Considerăm că reducerea activității reprezintă o combinație de factori genetici, stres oxidativ și epuizarea în timp a celulelor stem melanocite,” a precizat dr. Morgan Rabach, medic dermatolog în New York, SUA.
De ce unele persoane încărunțesc mai devreme decât altele
Încărunțirea este un proces determinat genetic, dar nu de o singură genă, ci de un ansamblu complex de factori ereditari. Specialiștii o clasifică drept o trăsătură poligenică, adică mai multe gene trebuie să interacționeze pentru a declanșa albirea părului. Potrivit dr. Beth Sullivan, profesor de genetică moleculară și microbiologie la Universitatea Duke, din SUA, această complexitate genetică este unul dintre motivele pentru care cercetările privind o posibilă inversare a procesului sunt dificile și pline de incertitudini.
„Chiar și în cadrul aceleiași familii pot exista diferențe mari. Un frate poate începe să albească mult mai devreme decât celălalt, în ciuda faptului că împărtășesc o mare parte din bagajul genetic. Acest lucru poate înseamna că mecanismele implicate nu sunt doar moștenite, ci și influențate de factori suplimentari precum expresia genică, epigenetica sau interacțiunile cu mediul”, a detaliat dr. Sullivan.
Totuși, predispoziția ereditară contează destul de mult. Dacă unul dintre părinți a avut părul complet alb la o vârstă tânără, de exemplu, în jurul a 30 de ani, este foarte probabil ca și descendenții să manifeste un tipar similar. Ritmul și momentul în care firele de păr încep să-și piardă culoarea sunt, în mare parte, dictate de codul genetic.
Stresul și alți factori care pot accelera albirea părului
Deși moștenirea genetică stabilește în mare măsură momentul în care părul începe să albească, stresul poate grăbi acest proces. Dr. Hadley King, dermatolog din New York, SUA, explică faptul că stresul nu provoacă schimbări vizibile de la o zi la alta, dar poate contribui la reducerea numărului de melanocite – celulele responsabile pentru producerea pigmentului.
Hormonii stresului precum cortizolul pot provoca inflamații care duc la formarea radicalilor liberi, afectând producția de melanină. Dr. Rabach adaugă că „radicalii liberi, care sunt molecule de oxigen ce își pierd electronii din cauza stresului și a deteriorării, cauzează semnalizare în celulă care poate duce la îmbătrânire prematură.”
Alți factori care pot provoca încărunțirea mai rapidă a părului includ fumatul, anumite carențe nutriționale, cum ar fi lipsa vitaminei B12, a fierului sau a cuprului, anemia, precum și afecțiunile tiroidiene care rămân nediagnosticate sau netratate.
Dr. Neera Nathan, dermatolog la Harvard și specialist în dermatologie oncologică, subliniază că unele dintre aceste cauze pot fi corectate. „Deficiențele de vitamine și tulburările tiroidiene au fost asociate cu albirea prematură. În unele cazuri, corectarea acestor probleme poate stabiliza sau chiar inversa parțial procesul.”
Potrivit studiilor, fumătorii au un risc de 2,5 ori mai mare să încărunțească înainte de 30 de ani comparativ cu nefumătorii. Dr. Nathan avertizează asupra unui alt factor de risc: „Ca și cum ai avea nevoie de încă un motiv să nu fumezi sau să nu te bronzezi, stresul oxidativ provocat de fumat și de expunerea la soare deteriorează celulele pigmentare de la rădăcina părului, ceea ce duce la albire.”
Când poate fi reversibilă albirea părului
Un studiu realizat la Universitatea Columbia, din SUA, a demonstrat că reducerea stresului poate duce, în unele cazuri, la revenirea temporară a culorii naturale a părului. Cercetătorii au analizat fire individuale de păr și au observat că, după perioade în care stresul psihologic a scăzut, unele dintre acestea și-au recăpătat pigmentul, un fenomen considerat până de curând improbabil.
Dr. Robert Finney, dermatolog în New York, atrage totuși atenția că efectul observat nu echivalează cu o soluție permanentă. „În cazul unor episoade de stres acut, cum ar fi un eveniment traumatic, pot apărea fire albe într-un timp relativ scurt. Dacă acel factor dispare, unele fire își pot recăpăta culoarea. Însă pe termen lung, modificările pigmentare sunt influențate în principal de vârstă și de predispoziția genetică.”
Dr. Neera Nathan susține aceeași idee, dar mai spune că legătura dintre stres și albirea prematură este susținută tot mai clar de cercetări recente. „Există dovezi că stresul afectează activitatea melanocitelor și poate accelera pierderea pigmentului din păr. Dacă nivelul de stres este redus înainte ca aceste celule să fie complet inactive sau distruse, există șansa ca unele fire să-și recapete culoarea.”
Fenomenul nu este universal și nu se aplică în cazul celor care au albit de mulți ani, dar sugerează că procesul de albire nu este întotdeauna ireversibil, cel puțin în fazele sale incipiente.
Un ingredient nou cu potențial în prevenirea albirii părului
Cercetătorii au identificat o peptidă cu potențial în menținerea pigmentului natural al părului: palmitoyl tetrapeptide-20. Substanța este o variantă sintetică, derivată dintr-un hormon natural care stimulează melanocitele.
Dr. Hadley King, medic dermatolog din New York, SUA, a dezvăluit că această peptidă a fost testată în studii de dimensiuni reduse, unde s-a observat că are capacitatea de a susține activitatea melanocitelor din foliculii de păr și de a încetini procesul de pierdere a culorii.
Peptida este considerată biomimetică, adică imită mecanismele biologice care apar în mod natural în organism. Dr. Robert Finney detaliază modul în care funcționează: „Se comportă ca un agonist al pigmentării, adică stimulează aceiași receptori activați de peptida endogenă care sprijină activitatea melanocitelor.”
Mai multe companii din industria cosmetică au început să adauge palmitoyl tetrapeptide-20 în produsele lor destinate îngrijirii părului și au dezvoltat formule specifice pentru întârzierea procesului de albire. Aceste inițiative se bazează pe cercetări care urmăresc optimizarea absorbției ingredientului activ la nivelul scalpului și interacțiunea sa cu alte substanțe cu potențial antioxidant.
Printre componentele complementare incluse în aceste formule se află și extractul de mandarină, studiat pentru capacitatea sa de a susține activitatea melanocitelor și de a stimula producția de melanină. Potrivit dezvoltatorilor, combinația dintre peptida biomimetică și antioxidanți are ca obiectiv protejarea pigmentului natural al firului de păr, în special în stadiile incipiente ale procesului de depigmentare.
Limitările actuale ale tratamentelor
Produsele care conțin palmitoyl tetrapeptide-20 sunt concepute pentru a acționa asupra firelor de păr care au început să își piardă pigmentul, dar nu și asupra celor complet albe. Eficiența lor depinde de prezența unei activități pigmentare reziduale. Dacă melanocitele nu mai sunt active deloc, substanța nu are asupra cui să acționeze. Din acest motiv, aceste formule sunt recomandate în scop preventiv sau în stadiile incipiente ale procesului de albire, nu ca soluție pentru părul complet decolorat.
O altă dificultate ține de caracteristicile chimice ale ingredientului. Fiind o moleculă relativ mare, palmitoyl tetrapeptide-20 pătrunde cu dificultate prin epidermă, așa că are o capacitate limitată de a ajunge eficient la foliculii piloși, unde sunt localizate celulele pigmentare.
Pe lângă strategiile de prevenție și gestionarea factorilor favorizanți, cum ar fi stresul, fumatul sau deficiențele nutriționale, cercetătorii investighează și unele tratamente topice care conțin antioxidanți sau compuși stimulatori ai melanogenezei. Acestea urmăresc fie protejarea celulelor pigmentare existente, fie reactivarea celor aflate în stare latentă.
Cu toate acestea, eficiența acestor intervenții pare să fie limitată la cazurile în care mai puțin de o treime din păr este afectat de procesul de căruntire.
Până în prezent, nu există nicio metodă dovedită care să poată repigmenta părul complet alb. Orice tentativă de regenerare a culorii necesită existența unui număr suficient de celule stem melanocitare active în folicul. Din acest motiv, menținerea și protejarea acestor celule devine esențială pentru întârzierea procesului de albire.
Cum se schimbă structura firului de păr odată cu pierderea pigmentului
Părul cărunt are o structură diferită față de cel de culoare naturală. Odată ce își pierde pigmentul, firul devine vizibil mai subțire, în parte din cauza reducerii grosimii cuticulei – stratul exterior care acționează ca o barieră naturală împotriva agresiunilor externe.
Această modificare structurală reduce capacitatea părului de a se proteja de umezeală, radiații UV, poluanți chimici sau căldură excesivă. Rezultatul este un fir de păr mai poros, care pierde apă ușor și devine mai uscat, fragil și casant la atingere.
Tratamentele emoliente, inclusiv cele pe bază de uleiuri și ingrediente hidratante, pot reda un aspect mai neted și mai sănătos.
De asemenea, expunerea frecventă la surse de căldură sau la soare poate face ca firele albe să capete reflexe gălbui, modificând nuanța naturală a părului depigmentat.
Cercetările continuă
Deși nu există în prezent tratamente sigure și larg disponibile care să oprească sau să inverseze complet procesul de albire al părului, cercetătorii privesc cu interes posibilitățile pe care le oferă noile descoperiri în biologia celulară.
„Pe măsură ce înțelegem mai bine mecanismele de pigmentare, este posibil ca în viitor să putem crea produse mai eficiente. Însă, în acest moment, nu există pe piață o soluție care să funcționeze în mod fiabil,” a conchis dr. Ife Rodney.
Unele medicamente testate în alte contexte medicale, precum ciclosporina (un imunosupresor) au dus la repigmentarea părului în mod neașteptat, dar aceste efecte rămân greu de controlat și de reprodus. Cercetările sunt în curs, iar un studiu menționează că, la fel cum se întâmplă în cazul minoxidilului pentru creșterea părului, tratamentele topice pentru părul cărunt ar putea deveni ceva obișnuit, pe măsură ce procesele legate de producția de melanină vor fi mai bine înțelese.
Pentru persoanele care nu au încă păr cărunt, dar doresc să întârzie apariția acestuia, specialiștii recomandă câteva măsuri preventive. Dr. Hadley King susține adoptarea unei alimentații bogate în antioxidanți naturali, proveniți în principal din alimente vegetale. Ea atrage însă atenția că suplimentele în doze mari pot avea efecte imprevizibile și nu sunt întotdeauna necesare.
Dr. Rodney menționează unele cercetări care indică faptul că un aport adecvat de vitamine din grupul B, în special B12, ar putea contribui la întârzierea pierderii pigmentului.