În ultimele săptămâni expresia „om uspeșnîi” (om de succes, traducere din limba rusă, n.r.) a devenit virală pe rețelele sociale după ce o femeie a folosit-o în discuția cu un activist civic care o filmase în timp ce staționa într-o zonă care bloca trecerea persoanelor din zonă. Expresia a revenit în prim plan la începutul lunii septembrie, după ce femeia care apărea în acel clip video a cerut, prin intermediul unei avocate, eliminarea de pe internet a tuturor imaginilor cu ea. La câteva zile după ce a cerut ștergerea lor, ea a început să publice mai multe videoclipuri în care a vorbit despre cele întâmplate, reacțiile apărute în spațiul public și despre modul în care s-a reflectat viralizarea imaginilor asupra sa.
Cum a devenit virală expresia „om uspeșnîi”
Istoria „om uspeșnîi” a început la sfârșitul lunii iulie, când un activist „StopHam” a filmat o situație în care o femeie aflată la volanul unui automobil ar fi încălcat regulile de parcare. În imaginile surprinse are loc o discuție între activist și o șoferiță la volanul unui Mercedes, iar șoferița, deranjată că acesta continua să o filmeze, îi reproșează că nu are o altă ocupație. În timpul discuției, femeia îi spune că „vouă așa vă este ciudă când vedeți un om «uspeșnîi», care are ceva în viața asta”, precizând că activistul are „o torbă și o «chepcă» (chipiu, traducere din l. rusă, n.r.) , mai mult n-ai în viața asta”.
După ce filmarea a fost publicată ulterior pe rețelele sociale, acest fragment a atras atenția internauților. Replica a fost preluată în meme-uri, remixuri și videoclipuri. Aceasta a ajuns inclusiv și în zona comercială, expresia fiind imprimată pe pahare de cafea și tricouri. Și o firmă de pompe funebre și-a promovat, la rândul său, serviciile. Iar brandul de apă OM a publicat un meme în care a adăugat cuvântul rusesc „uspeșnîi” în denumirea produsului.
Motivarea avocatei: „distribuirea imaginii și vocii persoanei fără consimțământul acesteia este ilegal!”
După viralizarea clipului video și a expresiei, șoferița a încercat să limiteze răspândirea imaginilor cu ea și a postărilor realizate în baza filmării originale. Pe 31 august 2026, avocata Cristina Mihalachi publica un mesaj pe pagina sa de facebook prin care anunța că a transmis notificări persoanelor care au publicat sau redistribuit acel conținut și le-a cerut să-l elimine și să înceteze distribuirea lui.
„Am transmis mai multe somații persoanelor care au publicat și distribuit imaginile și înregistrările în care clienta mea, este identificabilă prin imagine și voce. Am solicitat ștergerea acestora, inclusiv a copiilor, repostărilor și materialelor derivate, precum și încetarea oricărei redistribuiri”, a menționat Cristina Mihalachi pe pagina sa de Facebook.
Avocata afirma că persoanele care au primit notificările au fost informate despre opoziția femeii față de distribuirea imaginilor și înregistrărilor.
„Mesajul este cât se poate de clar: distribuirea imaginii și vocii persoanei fără consimțământul acesteia este ilegal! Începând cu momentul în care notificările au fost transmise, iar destinatarii au posibilitatea de a le accesa, nimeni nu mai poate invoca lipsa de cunoaștere a opoziției persoanei vizate”, a precizat aceasta.
„Drepturile la imagine, voce, viață privată și protecția datelor cu caracter personal nu sunt negociabile. Iar acolo unde solicitările legale sunt ignorate, vor urma sancțiuni”, a mai precizat avocata.
Mihalachi a mai spus că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost deja sesizat, iar în perioada următoare urmează să fie depuse și alte plângeri.
„Nu fug de expresia care a devenit virală”
La scurt timp după ce a cerut ștergerea imaginilor cu ea, șoferița a creat conturi pe rețelele sociale, unde vorbește despre cazul care a făcut-o virală, despre propria experiență și despre ce înseamnă pentru ea să fie un om de succes.
„Nu vreau să folosesc această pagină pentru a mă certa cu nimeni. De partea juridică se ocupă avocatul meu. Am decis însă să fac ceva ce nu am putut face atunci când alții vorbeau despre mine: să vorbesc eu. Da, sunt o femeie de succes. Sunt mamă. Sunt soție. Muncesc. Construiesc o afacere împreună cu familia mea. Am zile bune și zile proaste. Greșesc. Învăț. Exact ca milioane de alți oameni. Și nu cred că unei femei trebuie să-i fie rușine să spună că este de succes. De aceea nu fug de expresia care a devenit virală”, a scris șoferița Cristina pe rețelele sociale.
Ea a adăugat că viralizarea imaginilor a afectat-o, în special comentariile și etichetele care le-a primit din partea internauților. În opinia sa, o parte dintre cei care au comentat și-au format o imagine despre ea pornind de la cele doar câteva minute surprinse în filmare. Din acest motiv, vrea să vorbească pe paginile sale despre cine este, despre activitatea sa, lăsându-i pe cei care o urmăresc să-și formeze propriile concluzii.
Cu referire la incidentul care a provocat apariția expresiei virale, Cristina menționează că Poliția nu ar fi constatat nicio contravenție și că, în momentul filmării, nu știa că discuția va ajunge pe internet și va fi văzută de mii de oameni.
Expert: „Din perspectiva protecției datelor, eu consider că aici este o încălcare”
ZdGust.md l-a întrebat pe Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private cum poate fi catalogat acest caz în raport cu dreptul la libera exprimare și dreptul la viață privată.
Bozianu consideră că deși filmarea putea fi făcută pentru a documenta o presupusă încălcare a regulilor de parcare, utilizarea ulterioară a imaginilor în meme-uri, videoclipuri și în scop comercial depășește scopul inițial al filmării. Expertul consideră că această utilizare poate reprezenta o încălcare a dreptului la viață privată și a protecției datelor cu caracter personal și vorbește despre o formă de „bullying digital”.
„În mare parte, legea protecției datelor, acest nou cadru legal care a intrat în vigoare recent, determină anumite excepții cu privire la libertatea de exprimare sau informațiile de interes public. Și în sensul ăsta există chiar o normă specifică în care spune că legea protecției datelor nu se aplică acolo unde există interes public, se dorește diseminarea în spațiu public și informarea societății pe chestiuni de interes public. Doar că, la bază, probabil că trebuie de analizat contextul în care a fost pornită această diseminare. (…)
Deci s-a parcat sau cumva a direcționat automobilul în zona interzisă. Și pentru astfel de situații urma să fie aplicată răspunderea corespunzătoare. Însă, din acest conținut – că fapta este ilegală, 100% aici nu se discută – dar coroborarea următoarelor acțiuni, ele depășesc intenția pornită inițial. Adică efectiv este o disproporție adusă la dreptul la viață privată. Cel puțin, din perspectiva protecției datelor, eu consider că aici este o încălcare.
Și respectiv diseminarea acestui conținut, pentru că ei deja au început să-l facă și comercial, vizualizări și tot felul de AI și clipuri, meme-uri etc., deci ăsta este așa-numitul bullying digital”, consideră Bozianu.
Sergiu Bozianu precizează că o imagine publicată pe internet nu încetează să fie o dată cu caracter personal, dacă aceasta permite identificarea unei persoane. Expertul subliniază că femeia nu este o persoană publică și simplul fapt că a fost filmată într-un spațiu public nu înseamnă că imaginea ei poate fi distribuită fără limite.
„În primul rând, informațiile care sunt publice, dacă ele duc la identificarea persoanei fizice, trebuie tratate ca date cu caracter personal. Asta nu o spun eu, asta o spune CtEDO și Curtea Europeană de Justiție. Al doilea moment este scopul utilizării. Deci, la etapa când au fost realizate aceste înregistrări, ele trebuiau să fie utilizate pentru contracararea faptei ilegale, adică să fie sesizată poliția și să fie trasă la răspundere persoana pentru fapta admisă.
În virtutea acestui fapt, aici trebuie făcut testul de proporționalitate, așa cum spune CtEDO. Persoana care apare în înregistrare nu este o persoană publică doar datorită faptului că se află într-un spațiu public. Deci, este greșit să credem acest lucru. Dacă aceeași faptă ar fi fost săvârșită de către o persoană publică, esența subiectului ar fi fost total diferită. Adică, teoretic, informația trebuia să fie publică și, mai departe, utilizată iată în felul în care este utilizată în prezent.
Dar, în vizor, a nimerit o persoană care nu este publică. Ea nu este formator de opinie și nu impacta societatea prin acțiunile sale. Dar, pe seama acestei fapte, cumva s-a urmărit un fel de judecată publică.
Elementele-cheie sunt altele și duc la catalogarea acestei situații drept o încălcare a dreptului la viață privată. Pentru că aceeași situație, dacă se întâmpla cu altă persoană publică sau într-un alt spațiu, nu știu, într-o ședință publică, de exemplu ministrul care a înjurat în fața camerelor, este cu totul o altă abordare. Pentru că este o persoană publică, a spus-o nemijlocit, fiind în cunoștință de cauză că se află în vizorul publicului, iar în cazul dat nu există restricții de utilizare. În cazul doamnei, aici s-a făcut o prelucrare excesivă a datelor, dacă o luăm la modul concret”, a remarcat Sergiu Bozianu.