Atât nucul negru (american), cât și cel englezesc (european) provoacă adesea îngrijorări printre grădinari. Frunzele lor sunt văzute cu suspiciune și miturile persistă: ba că sub nuci nu crește nimic, ba că distrug plantele sau că sunt toxice. Deși unele temeri se bazează pe fapte reale, realitatea este mai nuanțată, scrie G4Food.
Nucile sunt delicioase și sănătoase. Se consumă în deserturi, granola sau pur și simplu ca gustare. Ele se păstrează ușor, iar în primii doi ani de la recoltare sunt excelente pentru consum. La fel și în al treilea an, însă, după patru ani, devin râncede.
Motivul care le conferă o reputație negativă nucilor este juglona, un compus chimic produs de toți membrii familiei Juglandaceae. Acesta poate inhiba creșterea altor plante în jurul rădăcinilor de nuc. Dar juglona nu este un „ucigaș de plante” universal. Există legume care tolerează bine prezența sa, precum: fasolea, morcovii, sfecla roșie, porumbul, pepenii, ceapa, păstârnacul și dovleceii, scrie Ruralsprout.
Ce poți face cu frunzele de nuc
Este adevărat că nucul produce un compus chimic numit juglonă, o substanță ce poate inhiba germinarea sau dezvoltarea anumitor plante aflate în imediata vecinătate a rădăcinilor sale. Acest mecanism natural de apărare face parte din biologia familiei Juglandaceae și explică parțial reputația negativă a nucului.
Totuși, juglona nu este un „ucigaș universal” al plantelor. Ea afectează doar anumite specii sensibile. Multe alte legume și plante comestibile tolerează bine prezența sa.
Pe de altă parte, nucile în sine sunt o adevărată comoară culinară și nutrițională. Bogate în grăsimi sănătoase, proteine și antioxidanți, ele pot fi consumate ca gustare simplă, adăugate în deserturi, granola sau alte preparate. Se păstrează bine dacă sunt depozitate la răcoare, ferite de soare.
Ceai
Frunzele de nuc sunt cunoscute pentru proprietățile lor antibacteriene și antiparazitare. Ceaiul preparat din ele poate fi folosit intern pentru tratarea: diabetului, gutei, diareei, anemiei, transpirației excesive și a paraziților intestinali.
Mod de preparare: Pune două linguri de frunze uscate la 1 litru de apă, fierbe-le 5 minute și lasă-le la infuzat 10 minute. Bea ceaiul cald sau rece (2-3 căni pe zi). Gustul poate părea neobișnuit la început, dar este un ceai tonic plăcut.
Tinctură pentru digestie
O tinctură din frunze de nuc preparată în casă este bună pentru paraziții intestinali și răceală.
Cum se face: Pune frunzele uscate într-un borcan cu alcool, lasă 4-6 săptămâni la întuneric, apoi strecoară. Se administrează 15-20 de picături pe zi. Este eficientă și pentru sănătatea cavității bucale.
Clătirea părului
Datorită taninurilor, frunzele de nuc au efecte tonice și astringente pentru piele și scalp. Ajută în caz de mătreață, acnee, arsuri solare și transpirație excesivă.
Preparare: Fierbe frunzele 10-15 minute. După ce se răcesc, folosește lichidul pentru clătirea părului. În plus, poate colora ușor părul șaten într-o nuanță mai închisă.
Vopsea naturală
Frunzele de nuc pot fi o vopsea naturală pentru coșurile împletite.
Instrucțiuni: Fierbe frunzele o oră, apoi lasă-le 48 de ore la infuzat. Strecoară lichidul, apoi fierbe-l din nou cu materialele care se doresc vopsite. Se recomandă purtarea mănușilor!
Compost
Deși controversate, frunzele de nuc pot fi compostate. Juglona se descompune în 2-4 săptămâni în condiții optime (umiditate, aerare, bacterii). Așchiile de lemn de nuc necesită mai mult (până la 6 luni). Este indicat să lași compostul mai mult timp înainte de a-l folosi în grădină.
Mulci
În grădină, frunzele de nuc pot fi folosite ca mulci pe alei sau în zonele fără culturi sensibile. Nu este indicat să le pui lângă legume din cauza conținutului de juglonă.
În loc să eviți frunzele de nuci din cauza miturilor, mai înțelept este să înțelegi cum să le integrezi în gospodărie. Atât nucile, cât și frunzele sunt resurse valoroase în grădină, bucătărie sau în ritualurile de îngrijire personală. Cu puțină atenție, nucul poate deveni un aliat de nădejde, nu un dușman al grădinii.