Ion Donciu, un tânăr din R. Moldova, pasionat de jazz și student la Conservatorul din București, a avut parte de un moment spectaculos pe scena „Vocea României”. Concurentul a impresionat prin voce, dar și prin prestația la saxofon, reușind să întoarcă toate cele cinci scaune ale antrenorilor și să stârnească o adevărată competiție pentru a-l avea în echipă, transmite protv.ro.
Irina Rimes, Theo Rose, Smiley, Tudor Chirilă și Horia Brenciu au apăsat butonul și au încercat să-l convingă pe concurent să li se alăture. Horia Brenciu i-a făcut chiar și o ofertă neașteptată: să intre în trupa sa.
Tânărul a impresionat cu vocea, apoi a luat saxofonul și a făcut show pe scenă. Irina Rimes a avut nevoie de doar câteva secunde pentru a apăsa butonul.
„Ce deliciu! Eu aș vrea foarte mult să explorez cu tine tot ce se poate explora în materie de muzică aici la Vocea”, i-a spus Irina Rimes.
Ion Donciu este fan Frank Sinatra și Michael Bublé, iar pasiunea sa pentru acest gen muzical s-a văzut pe scena de la Vocea României. „Eu recunosc că m-am întors pentru piesă. Mi-a plăcut foarte mult curajul de a cânta o piesă de genul ăsta. Mi-ar plăcea foarte tare să te am la mine în echipă”, i-a spus Smiley.
La rândul său, Tudor Chirilă a încercat să-l convingă pe Ion Donciu să-i acorde o șansă. „Mi-ar plăcea tare mult să-mi dai și mie o șansă să fac chestii mișto cu tine și am niște idei, dar orice alegere o să faci… o să o respect, chiar dacă voi suferi”, a spus Tudor Chirilă.
Horia Brenciu a mers însă și mai departe. Antrenorul l-a lăudat pentru timbrul vocal și prezența scenică, apoi i-a făcut o propunere directă.
„Ai un timbru fermecător! Ai o mișcare frumoasă de scenă. Tu ai o trupă? Vreau să te invit oficial în trupa mea. Am crescut, cred, cei mai buni suflători din țara asta”, i-a spus Horia Brenciu.
Propunerea a dus la un adevărat duel între Horia și Tudor pentru Ion Donciu. Tânărul, însă, a ales să meargă în echipa lui Horia Brenciu și Theo Rose.
Cine este Ion Donciu
Potrivit protv.ro, pentru Ion Donciu, muzica a început să fie o parte importantă din viața lui încă din copilărie. În clasa I, mama lui l-a auzit cântând și i-a spus că ar trebui să urmeze acest drum. A făcut parte din cor până în clasa a VIII-a, iar în liceu s-a apropiat din nou de muzică. În clasa a XI-a a susținut primul concert de jazz, alături de o trupă, iar un an mai târziu a urmat un al doilea concert.
În jurul vârstei de 17 ani a început să cânte mai serios, însă emoțiile îi influențau vocea. Un moment important în parcursul său a fost descoperirea lui Michael Bublé, artistul despre care spune că „l-a trezit” cu adevărat. A început să cânte inspirat de el și s-a apropiat tot mai mult de zona jazz.
Drumul său în muzică a însemnat și mult studiu. A început să studieze clarinetul la 12 ani, iar mai târziu s-a îndreptat și spre saxofon. În prezent este student la Conservator, la secția de compoziție jazz.
A ajuns să studieze în București după ce, inițial, își dorea să plece în Olanda. Costurile studiilor din străinătate erau însă prea mari pentru familia lui, așa că a ales Conservatorul din București, unde a intrat cu bursă. Pentru Ion, venirea în Capitală a însemnat și șansa de a avea o expunere mai mare și de a descoperi lucruri noi în muzică.
A crescut într-o familie în care părinții au muncit mult pentru a-și întreține copiii. Ion este cel mai mic dintre cei cinci frați. Deși în familie există și alte înclinații artistice, el nu are pe nimeni care să cânte și nu consideră că și-a moștenit talentul de la cineva anume.
În copilărie a fost foarte timid, iar emoțiile au rămas o parte importantă din felul său de a fi. Un profesor l-a încurajat să participe la concursuri în România, iar aceste experiențe l-au ajutat să își depășească timiditatea.
Cel mai mare vis al lui este să cânte pe marile scene și să aibă propriul public. Își dorește să compună și speră ca, după terminarea Conservatorului, să aibă o direcție clară în muzică.
Participarea la Vocea României este pentru el o ocazie de a se face cunoscut și de a trăi experiența unei scene pe care până acum a urmărit-o din fața televizorului. O vede, totodată, ca pe o recompensă pentru anii în care a studiat și a muncit pentru visul său.