Într-un studiu realizat în 2019 pe un eșantion de peste 3.000 de adolescenți și adulți din SUA, 62% dintre aceștia au declarat că au mestecat gumă în ultimele șase luni și, în medie, au mestecat aproximativ o bucată pe zi.
Experții spun că mestecatul gumei în mod regulat poate afecta diferite părți ale corpului – în moduri pozitive și negative, scrie The New York Times, transmite HotNews.
Potențialele beneficii
O sănătate orală mai bună. Mestecatul unei bucăți de gumă stimulează producția de salivă, care vă poate proteja dinții prin neutralizarea acidității din gură, a explicat Dr. Peter Arsenault, medic dentist și profesor la Școala de Medicină Dentară a Universității Tufts.
Similar periajului, mișcarea gumei de mestecat în interiorul gurii poate îndepărta, de asemenea, bucățile de mâncare și placa dentară de pe dinți și din jurul gingiilor, a spus Dr. Arsenault. Saliva suplimentară, a adăugat el, vă poate îmbunătăți și respirația, deoarece respirația urâtă este exacerbată de o gură uscată.
Variantele de gumă fără zahăr sunt, în general, mai bune pentru dinți decât cele fabricate cu zahăr, care hrănește bacteriile ce pot provoca carii dentare. Guma fabricată cu xilitol, un înlocuitor al zahărului, poate oferi beneficii dentare suplimentare, deoarece poate reduce bacteriile care cauzează cariile. Într-o meta-analiză din 2022 a 30 de studii, cercetătorii au constatat că mestecarea gumei cu xilitol (sau consumul de bomboane cu xilitol) de trei până la cinci ori pe zi, după mese, ar putea reduce riscul de apariție a cariilor cu 17%.
Mai puține arsuri gastrice. Atunci când este înghițită, saliva care se produce în urma mestecării gumei poate ajuta la neutralizarea acidului din esofag, ducând la mai puține simptome de arsuri stomacale, a explicat Dr. Aditi Stanton, gastroenterolog în Cincinnati. Există puține cercetări pe această temă, dar într-un studiu realizat în 2005 pe 31 de persoane care erau predispuse la reflux gastric, cercetătorii au constatat că mestecarea gumei fără zahăr timp de 30 de minute, după consumarea unor alimentelor care induc arsurile gastrice, a dus la reducerea nivelului de acid în esofag.
Îmbunătățirea cogniției și reducerea stresului. Sunt necesare mai multe cercetări, dar unele dovezi limitate sugerează că mestecarea gumei poate ajuta unele persoane să se concentreze și să învețe. Într-un studiu din 2018 efectuat pe 40 de adulți, cercetătorii au constatat că cei care au mestecat gumă în timp ce li se prezentau lecții de fiziologie au avut rezultate mai bune la testele ulterioare decât cei care nu au mestecat gumă.
Alte dovezi sugerează că mestecatul gumei poate îmbunătăți starea de spirit și ar putea atenua stresul, cel puțin pe termen scurt – similar cu modul în care unii oameni își scutură picioarele sau își trec mâna prin păr atunci când sunt nervoși, a declarat Jenna Watson, terapeut în Orlando, Florida, care se concentrează pe stres și epuizare.
Cercetătorii nu știu de ce se poate întâmpla acest lucru, dar există unele dovezi că mestecatul gumei poate activa diferite părți ale creierului prin creșterea fluxului sanguin către acele regiuni.
Potențialele părți negative
Probleme ale maxilarului. Guma de mestecat poate exacerba problemele mandibulare ale persoanelor predispuse la afecțiuni sau leziuni ale articulației temporo-mandibulare, sau ATM, care leagă maxilarul de craniu, a declarat Dr. Arsenault. În această categorie sunt incluse persoanele care scrâșnesc sau strâng din dinți. Mestecatul gumei poate obosi mușchii maxilarului și poate duce la pocnituri, dureri de cap și oboseală a mușchilor faciali, a spus el.
Pentru a echilibra beneficiile pentru sănătatea orală cu potențialele probleme ale maxilarului, Dr. Arsenault recomandă mestecarea gumei doar pentru perioade scurte de timp după masă – de exemplu, timp de 15 până la 20 de minute. Cu toate acestea, dacă aveți o leziune sau o afecțiune la nivelul ATM, ar fi de dorit să evitați complet mestecarea gumei, a adăugat medicul.
Probleme digestive. În timp ce mestecarea unei bucăți de gumă poate ajuta la simptomele de reflux acid la unele persoane, obiceiul poate de fapt să înrăutățească aceste simptome pentru alții, a spus Dr. Stanton. În unele cazuri, mestecarea gumei poate relaxa sfincterul esofagian inferior, un mușchi de la baza esofagului care împiedică intrarea acidului în acesta. Atunci când acidul intră în esofag, acesta poate duce la simptome de arsuri gastrice.
Când oamenii mestecă gumă, mai ales dacă o fac energic sau rapid, pot, de asemenea, înghiți din greșeală aer, ceea ce poate provoca balonare sau gaze, a declarat Dr. Stanton. De asemenea, substituenții de zahăr obișnuiți din gume, cum ar fi xilitolul și sorbitolul, „pot avea efecte laxative”, a adăugat ea, crescând astfel riscul de diaree, dureri abdominale, crampe sau balonare.
Expunerea la microplastice. Multe gume sunt fabricate folosind materiale plastice precum polietilena și acetatul de polivinil, a spus Dr. Arsenault. Acest lucru ajută la oferirea elasticității gumei. Deși sunt necesare mai multe cercetări, un studiu prezentat recent la o conferință a constatat că aceste materiale plastice pot fi eliberate în gurile noastre, dar nu este clar cum afectează acest lucru sănătatea, a declarat Katrina Korfmacher, cercetător în domeniul sănătății mediului la Centrul Medical al Universității din Rochester.
Noul studiu sugerează că majoritatea acestor materiale plastice sunt eliberate din gumă în doar câteva minute, astfel încât, dacă aveți tendința de a scuipa guma și de a începe o nouă bucată imediat ce aceasta își pierde aroma, ar fi mai bine să rămâneți cu aceeași bucată cât mai mult timp posibil.
Și, a adăugat Dr. Korfmacher, pentru a fi buni apărător ai mediului, „asigurați-vă că nu o aruncați pe jos”.