Cercetătorii din Boston, Massachusetts, au reprogramat celule stem prelevate din sângele centenarilor, cu scopul de a le împărtăși altor specialiști în cercetare, pentru a înțelege mai bine factorii care contribuie la o viață lungă și sănătoasă. Primele experimente au deja rezultate promițătoare, oferind noi informații despre procesul de îmbătrânire a creierului.
Centenarii reprezintă o oportunitate unică de a studia longevitatea. Persoanele care au trăit până la 100 de ani au o abilitate uimitoare de a se recupera rapid după boli și traume, spune George Murphy, biolog specializat în celule stem la Școala de Medicină Chobanian & Avedisian a Universității din Boston. Unul dintre centenarii pe care îi cunoaște a supraviețuit atât gripei spaniole din 1912, cât și COVID-19 de două ori. O teorie care explică longevitatea acestor persoane este că au o structură genetică care le protejează de boli.
Totuși, testarea acestei teorii este o provocare, deoarece persoanele de vârsta centenarilor sunt foarte rare.
Cum au găsit centenarii
Murphy a colaborat cu Tom Perls, medic specialist în geriatrie, tot la Școala de Medicină Chobanian & Avedisian, care conduce cel mai mare studiu de acest tip din SUA, New England Centenarian Study, dedicat celor care au atins vârsta de 100 de ani. Cei doi au căutat centenari pe listele de înregistrare ale alegătorilor din Statele Unite, în articole de presă și în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Mulți dintre ei au fost încântați să participe, deoarece știu cât de speciali sunt, spune Perls.
Celule stem reprogramate din sângele centenarilor
Pentru aproximativ 30 de centenari, cercetătorii au izolat celulele din sânge și le-au reprogramat într-o stare pluripotentă, din care pot fi transformate în orice tip de celulă din corp. Celulele stem pluripotente induse (iPS) pierd multe dintre trăsăturile „vârstei” lor prin procesul de reprogramare, fără a modifica codul lor genetic. Acest lucru permite cercetătorilor să studieze factorii genetici ai îmbătrânirii, spune Herzog.
Noi descoperiri
Grupul condus de Murphy a crescut neuroni din celulele iPS ale centenarilor. Un semn al îmbătrânirii este faptul că celulele pierd o parte din mecanismele de control al calității implicate în producția de proteine, ceea ce poate contribui la apariția unor boli.
Rezultatele nepublicate deocamdată sugerează că neuronii derivați din celulele centenarilor aveau o activitate mai redusă, neactivând mecanismele de control al calității în condiții normale, comparativ cu neuronii din celulele persoanelor mai tinere.
Însă atunci când a fost introdus un factor de stres, neuronii derivați din centenari au activat rapid aceste procese, separând proteinele „dăunătoare” de cele „bune” la o viteză mai mare și mai eficientă.
Un alt grup de cercetători a creat modele 3D ale creierului afectat de boala Alzheimer folosind celule cerebrale derivate din celulele centenarilor și le-a comparat cu modele realizate din celule de la persoane de 60 și ceva de ani. Studiile preliminare au arătat că celulele cerebrale din centenari exprimă un nivel ridicat de gene asociate cu protecția împotriva bolii Alzheimer, spune Doo Yeon Kim, cercetător în neurologie la Școala de Medicină de la Harvard.
Cercetătorii speră ca, în viitor, aceste celule să poată fi folosite pentru a dezvolta și alte tipuri de celule relevante pentru studiul îmbătrânirii, cum ar fi celule hepatice, musculare sau ale sistemului digestiv, sau chiar mini-organe, pentru a înțelege mai bine cum putem preveni sau trata bolile legate de îmbătrânire.
Articol preluat: www.nature.com