Aftele bucale sunt ulcerații dureroase care pot apărea periodic pe mucoasa gurii și pot provoca dificultăți inclusiv în timpul alimentației. Deși, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă un motiv de îngrijorare, apariția lor frecventă, vindecarea dificilă sau asocierea cu alte simptome pot indica necesitatea unor investigații medicale, explică doctorița Ludmila Grigoriu.
Potrivit specialistei, stomatita aftoasă recurentă debutează cel mai frecvent în copilărie sau adolescență. La majoritatea persoanelor, episoadele devin mai rare odată cu înaintarea în vârstă. Există însă și pacienți care se confruntă cu afte aproape permanent, unele ulcerații vindecându-se în timp ce altele apar.
„Cauza exactă nu este cunoscută. Se consideră că există o predispoziție genetică și o dereglare a răspunsului imun local, care favorizează inflamația mucoasei”, explică Ludmila Grigoriu.
Printre factorii care pot favoriza apariția aftelor se numără traumatismele mucoasei bucale, inclusiv cele produse în urma unor proceduri stomatologice, stresul, fluctuațiile hormonale și anumite deficite nutriționale. Deficitul de fier, vitamina B12, folat, zinc sau vitamina D a fost asociat cu stomatita aftoasă, însă prezența acestora nu înseamnă neapărat că ele sunt cauza ulcerațiilor.
Medicul precizează că stomatita aftoasă obișnuită nu este o boală infecțioasă și nu se transmite de la o persoană la alta. Aceasta nu trebuie confundată cu infecția herpetică.
Cum se manifestă și când trebuie să ne adresăm medicului
Aftele apar, de regulă, sub forma unor ulcerații rotunde sau ovale, cu centrul alb-gălbui și marginea roșiatică. Potrivit specialistei, acestea pot fi localizate pe partea interioară a buzelor și obrajilor, sub limbă sau pe palatul moale. În funcție de dimensiune și manifestări, există trei forme principale: aftele minore, care sunt cele mai frecvente și se vindecă, de obicei, în 7–14 zile, fără cicatrici; aftele majore, care depășesc un centimetru, sunt mai profunde și pot persista câteva săptămâni, foarte dureroase și pot lăsa uneori cicatrici; și aftele herpetiforme, caracterizate prin apariția mai multor ulcerații mici, care pot semăna cu herpesul, dar nu sunt provocate de virusul herpetic.
„Majoritatea pacienților cu afte tipice sunt sănătoși și nu au nevoie de investigații extinse. Dar dacă ulcerațiile devin mai frecvente, sunt neobișnuit de severe, persistă mult timp sau apar pentru prima dată după 40 de ani, merită să evaluăm mai atent pacientul. De asemenea, o ulcerație care nu se vindecă în 2–3 săptămâni, mai ales dacă este solitară, indurată sau are margini neregulate, necesită evaluare pentru excluderea unei leziuni maligne.”
Astfel, Ludmila Grigoriu afirmă că apariția concomitentă a ulcerațiilor genitale, a manifestărilor oculare sau articulare poate ridica suspiciunea bolii Behçet (n.r. afecțiune cronică rar întâlnită, de tip autoinflamator și autoimun, care provoacă inflamația vaselor de sânge la nivelul întregului organism). Diareea cronică, durerile abdominale și scăderea în greutate pot indica o boală celiacă sau o boală inflamatorie intestinală. De asemenea, febra periodică, însoțită de inflamația faringelui și ganglioni cervicali măriți, poate fi asociată cu sindromul PFAPA (n.r. boală autoinflamatorie cronică benignă care apare cel mai frecvent la copii mici), în special la copii. Febra recurentă și infecțiile bacteriene repetate pot ridica suspiciunea unei neutropenii ciclice. Doctorița atrage atenția și asupra unor medicamente, precum antiinflamatoarele nesteroidiene, care pot provoca ulcerații orale.
Cum se tratează aftele bucale
Tratamentul stomatitei aftoase urmărește în primul rând ameliorarea durerii, reducerea inflamației și scurtarea perioadei de vindecare. Potrivit doctoriței Ludmila Grigoriu, deși există numeroase preparate recomandate pentru afte, dovezile științifice privind eficiența unora dintre acestea sunt limitate.
În formele ușoare, dacă pacientul are una-două ulcerații mici, durerea este tolerabilă și alimentația nu este afectată, uneori sunt suficiente măsurile generale:
- evitarea traumatismelor mucoasei și utilizarea unei periuțe dentare moi.
- evitarea alimentelor care provoacă usturime (acide, condimentate, foarte tari sau crocante);
- încercarea unei paste de dinți fără sodium lauryl sulfate (SLS), care poate reduce frecvența episoadelor la unii pacienți;
- anestezice locale, cu respectarea indicațiilor de administrare.
„Corticosteroizii topici reprezintă tratamentul de primă alegere atunci când măsurile generale nu sunt suficiente. Aceste medicamente reduc inflamația, durerea și pot scurta durata episodului. Sunt mai eficiente dacă tratamentul este început cât mai devreme, de la primele simptome. O dificultate pentru practica noastră: aceste formule orale cu corticosteroizi nu sunt disponibile în mod obișnuit în farmaciile din Republica Moldova. Unguentele dermatologice și soluțiile injectabile nu trebuie considerate automat alternative potrivite pentru mucoasa orală”, explică Ludmila Grigoriu.
În lipsa tratamentelor topice specifice, pot fi luate în considerare și alte produse pentru îngrijirea cavității bucale, care pot ameliora durerea și favoriza vindecarea. Totuși, dovezile privind eficacitatea acestora sunt mai limitate și nu pot fi considerate echivalente cu tratamentul antiinflamator recomandat.
Ce facem dacă aftele reapar frecvent?
Potrivit specialistei, în cazul pacienților care au ulcerații numeroase, extinse sau foarte dureroase, care afectează alimentația și calitatea vieții, este importantă reevaluarea diagnosticului și excluderea unei eventuale boli sistemice asociate.
În formele severe, care nu răspund la tratamentele locale, pot fi necesare medicamente administrate sistemic. Acestea se prescriu doar în urma evaluării medicale, deoarece au indicații și riscuri specifice și necesită monitorizare de specialitate.
Ludmila Grigoriu precizează că antibioticele și antiviralele nu sunt recomandate de rutină pentru stomatita aftoasă obișnuită, deoarece aceasta nu este o infecție bacteriană sau herpetică.
„Nici administrarea de rutină a multivitaminelor, probioticelor sau suplimentelor din plante nu are dovezi suficient de convingătoare. În schimb, dacă identificăm un deficit de fier, vitamina B12 sau folat, acesta trebuie corectat. Nu avem un tratament care să vindece definitiv stomatita aftoasă recurentă la toți pacienții. Obiectivul este să reducem durerea, durata și frecvența episoadelor, astfel încât boala să afecteze cât mai puțin viața pacientului”, conchide doctorița.