În Uniunea Europeană au fost generate, în 2024, aproximativ 129 de kilograme de deșeuri alimentare pentru fiecare locuitor, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În total, în cele 27 de state membre au fost generate 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, cu 0,7% mai mult decât în 2023, când cantitatea a fost de 57,5 milioane de tone. „Deșeuri alimentare” sunt considerate alimentele care au intrat în lanțul de aprovizionare și au fost ulterior retrase sau aruncate, inclusiv în etapa consumului final.
Mai mult de jumătate din risipa alimentară provine din gospodării. Acestea au generat 53% din totalul deșeurilor alimentare din UE, echivalentul a 69 de kilograme pentru fiecare locuitor.
Restaurantele și serviciile de alimentație au fost responsabile pentru alte 12% din deșeurile alimentare, respectiv aproximativ 15 kilograme pe locuitor.
Restul deșeurilor au fost generate în etapele anterioare ale lanțului de aprovizionare. Industria de fabricare a produselor alimentare și a băuturilor a generat 19% din total, echivalentul a 25 de kilograme pe locuitor. Producția primară și comerțul cu amănuntul și alte forme de distribuție a produselor alimentare au reprezentat câte 8%, aproximativ 10 kilograme pe locuitor fiecare.
Eurostat precizează că aceste date includ atât părțile comestibile ale alimentelor, cât și cele necomestibile. Prin „deșeuri alimentare” sunt considerate alimentele care au intrat în lanțul de aprovizionare și au fost ulterior retrase sau aruncate, inclusiv în etapa consumului final.
Datele pentru 2024 nu sunt disponibile pentru Bulgaria, Germania și România. Pentru calcularea agregatului UE, Eurostat a utilizat, în cazul acestor țări, cele mai recente date disponibile. Prin urmare, cifra de 129 de kilograme pe locuitor reprezintă estimarea pentru Uniunea Europeană și nu poate fi interpretată drept valoare pentru fiecare stat membru.
Datele Eurostat arată că gospodăriile rămân principala sursă a risipei alimentare în UE. Comisia Europeană estimează că, la nivelul Uniunii, risipa alimentară are o valoare economică de aproximativ 132 de miliarde de euro și este asociată cu un impact important asupra mediului.
În cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă 12.3, UE urmărește reducerea la jumătate, până în 2030, a risipei alimentare pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor, precum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare.
