Valurile de căldură nu afectează doar organismul, ci și starea psihică. Cercetările arată că temperaturile ridicate pot crește nivelul de iritabilitate, pot reduce capacitatea de concentrare și pot agrava afecțiunile psihice preexistente. Lipsa somnului și deshidratarea contribuie la accentuarea acestor efecte, scrie publicația italiană Il Post.
Pe măsură ce temperaturile cresc, efectele caniculei asupra sănătății mintale devin tot mai evidente. Specialiștii atrag atenția că expunerea prelungită la căldură poate influența comportamentul, determinând creșterea iritabilității, a impulsivității și a agresivității, precum și reducerea răbdării și a disponibilității pentru dialog. Un studiu devenit reper în domeniu a arătat că șoferii folosesc mai frecvent claxonul atunci când temperaturile sunt ridicate, în special cei care circulă fără aer condiționat. Cercetările realizate ulterior au confirmat că activitatea creierului este influențată chiar și de creșteri moderate ale temperaturii.
Un studiu realizat în Statele Unite și publicat în 2025 a constatat că elevii din învățământul primar și gimnazial au obținut rezultate mai slabe la testele de matematică în zilele în care temperaturile au depășit 27 de grade Celsius. Efectele au fost mai pronunțate în școlile fără sisteme de climatizare și în comunitățile cu venituri reduse.
Alte cercetări au asociat temperaturile ridicate cu o creștere a numărului accidentelor de muncă, a infracțiunilor violente, inclusiv agresiuni și omoruri, precum și a cazurilor de violență de gen. Cercetătorii precizează însă că temperatura nu este singura cauză a acestor fenomene, ci reprezintă un factor de stres care poate influența comportamentul.
Cum influențează căldura organismul
Pentru a menține temperatura corpului între limite normale, organismul activează mai multe mecanisme de răcire. Vasele de sânge se dilată pentru a elimina căldura prin piele, iar inima este nevoită să pompeze un volum mai mare de sânge, ceea ce determină creșterea ritmului cardiac.
Acest efort suplimentar poate provoca oboseală și poate influența starea emoțională. În același timp, transpirația abundentă crește riscul de deshidratare, care poate provoca dureri de cap, epuizare, crampe musculare, schimbări de dispoziție și dificultăți de concentrare.
Potrivit psihologilor, multe persoane nu conștientizează că reacțiile lor emoționale sunt influențate de condițiile meteorologice. Creșterea pulsului, transpirația și senzația de lipsă de aer pot fi interpretate drept semne ale furiei sau anxietății, deși ele reprezintă, în primul rând, răspunsuri fiziologice la temperaturile ridicate.
Unele persoane sunt mai vulnerabile
Copiii și vârstnicii sunt considerați cei mai expuși efectelor caniculei, deoarece organismul lor reglează mai greu temperatura corporală. Totodată, sensibilitatea la căldură diferă de la o persoană la alta și poate fi influențată de particularități fiziologice sau de climatul în care au crescut.
Studiile din domeniul psihologiei au arătat că persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism – trăsătură asociată cu dificultatea de a gestiona situațiile stresante – manifestă mai frecvent disconfort psihic și o toleranță mai redusă la temperaturile ridicate.
Lipsa somnului agravează efectele
Specialiștii subliniază că iritabilitatea, oboseala psihică și dificultățile de concentrare sunt amplificate de lipsa somnului. Nopțile tropicale, caracteristice perioadelor de caniculă, afectează calitatea odihnei și pot reduce atenția, memoria de lucru și capacitatea de procesare a informațiilor.
Crește și riscul agravării afecțiunilor psihice
Mai multe studii realizate în Statele Unite și Australia arată că în perioadele cu temperaturi peste valorile normale crește numărul prezentărilor la serviciile de urgență pentru automutilare, consum excesiv de substanțe, tulburări de dispoziție și alte afecțiuni psihice.
O analiză publicată în 2025 în revista The Lancet a concluzionat că fiecare creștere cu un grad Celsius a temperaturii medii lunare este asociată statistic cu o majorare de aproximativ 1,5% a numărului de sinucideri. În același timp, în timpul valurilor de căldură, internările pentru probleme de sănătate mintală cresc cu aproape 10%.
Autorii analizei precizează însă că aceste rezultate nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între temperaturile ridicate și apariția tulburărilor psihice, deoarece mecanismele biologice și psihologice implicate nu sunt încă pe deplin înțelese și pot fi influențate de factori economici și sociali.
Antidepresivele pot crește riscul de deshidratare
Există însă dovezi clare că anumite medicamente antidepresive pot modifica procesul de reglare a temperaturii corporale și pot determina transpirație excesivă. Din acest motiv, persoanele care urmează astfel de tratamente trebuie să acorde o atenție sporită hidratării în perioadele cu temperaturi ridicate și să evite expunerea prelungită la căldură.
