Un nou studiu sugerează că un somn odihnitor nu ține doar de cât dormim, ci și de ceea ce visăm. Cercetătorii au descoperit că experiențele onirice vii și captivante pot amplifica senzația de somn profund, contestând ideea tradițională că odihna de calitate apare doar atunci când creierul este aproape „oprit”, scrie Euronews.
Cercetarea, realizată de specialiști de la IMT School for Advanced Studies Lucca și publicată în revista PLOS Biology, aduce o perspectivă nouă asupra modului în care este perceput somnul. Timp de decenii, somnul profund a fost asociat cu o activitate cerebrală minimă, caracterizată de unde lente, în timp ce visarea a fost legată mai ales de faza REM, când creierul este activ, aproape ca în stare de veghe. Noile date sugerează însă că această separare este prea simplă.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat 196 de înregistrări nocturne de la 44 de adulți sănătoși, folosind electroencefalografie de înaltă densitate (EEG). Participanții au fost treziți de mai multe ori în timpul somnului non-REM și rugați să descrie ce au experimentat mental și cât de profund simțeau că dormiseră.
Rezultatele, bazate pe peste o mie de treziri, arată că oamenii au raportat cea mai profundă stare de somn nu doar atunci când nu aveau nicio experiență conștientă, ci și după vise intense și imersive. În schimb, gândurile fragmentate sau superficiale au fost asociate cu un somn perceput ca fiind mai puțin profund. Autorul principal al studiului, Giulio Bernardi, subliniază că nu orice activitate mentală din timpul somnului este percepută la fel. Potrivit acestuia, calitatea experienței – în special gradul de imersiune – joacă un rol esențial în modul în care oamenii își evaluează somnul.
Studiul mai arată și un fenomen aparent paradoxal: pe măsură ce noaptea avansează, participanții au raportat că somnul devine mai profund, chiar dacă indicatorii biologici arată o scădere a presiunii somnului. Această schimbare coincide cu creșterea intensității viselor, sugerând că ele pot menține senzația de odihnă profundă chiar și atunci când organismul este deja refăcut.
Descoperirile ar putea schimba modul în care este evaluată calitatea somnului. Până acum, accentul a fost pus în principal pe indicatori obiectivi, precum durata somnului sau activitatea cerebrală. Noul studiu indică însă că percepția subiectivă a somnului – influențată de vise – ar putea fi la fel de importantă.
Cercetătorii consideră că aceste rezultate deschid noi direcții pentru înțelegerea sănătății somnului și a bunăstării mentale. Dacă visele contribuie la senzația de somn profund, atunci modificările în modul de a visa ar putea explica de ce unele persoane se simt neodihnite, chiar și atunci când parametrii fiziologici ai somnului sunt normali. În viitor, terapiile ar putea viza nu doar durata sau continuitatea somnului, ci și natura experiențelor onirice.