Fenomenul de albire masivă a coralilor care a avut loc în ultimii doi ani continuă să bată recorduri, iar aproape 84% din recifele lumii sunt acum afectate, amenințând să distrugă aceste ecosisteme vitale pentru viața marină și pentru sute de milioane de oameni, scrie France Presse, transmite G4Media.
Coralii sunt extrem de vulnerabili la creșterea temperaturii apei, iar din 2023, temperaturile oceanelor au rămas la niveluri fără precedent, din cauza încălzirii globale. Ca urmare a acestei supraîncălziri și a acidificării mărilor, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii, un episod global de albire – al patrulea din 1998 – s-a răspândit în Oceanele Atlantic, Pacific și Indian în ultimii doi ani.
„Între 1 ianuarie 2023 și 20 aprilie 2025, stresul termic sinonim cu albirea a afectat 83,7% din recifele lumii”, a precizat Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA în ultima sa actualizare publicată luni.
Într-o declarație publicată miercuri, mai mulți oameni de știință din cadrul International Coral Reef Initiative au avertizat cu privire la amploarea episodului actual.
Decolorarea coralilor este cauzată de creșterea temperaturii apei, care duce la expulzarea zooxanthellei – alge care trăiesc în simbioză cu aceștia – care le oferă nutrienții și culoarea strălucitoare. Dacă temperaturile ridicate persistă, coralul poate muri. Cu toate acestea, recifele se pot reface dacă temperaturile scad pentru o perioadă susținută sau dacă sunt reduși alți factori precum poluarea sau pescuitul excesiv. Însă temperaturile înregistrate în unele regiuni sunt suficient de mari pentru „a provoca mortalitatea multispecifică sau aproape totală a unui recif de corali”, a declarat NOAA.
„Dimensiunea și amploarea stresului termic sunt șocante”, a comentat Melanie McField, fondatoarea din Caraibe a inițiativei Healthy Reefs for Healthy People (HRI), descriind înălbirea «tulburătoare» care „coboară asupra recifului ca o furtună de zăpadă tăcută”, distrugând „peștii și culorile vii”.
„Dacă vom avea un val de căldură marină după altul, este greu de aflat cum se va produce recuperarea”, a declarat cercetătorul veteran, contactat de AFP în Florida.
Aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc pe o rază de 100 km de astfel de recife și beneficiază, cel puțin indirect, de prezența lor. Aceste „superorganisme animale” adăpostesc o gamă imensă de faună, asigură mijloacele de subzistență pentru milioane de pescari, atrag un nivel ridicat de turism și, de asemenea, protejează coastele de furtuni, acționând ca diguri de protecție.
Cu toate acestea, 70-90% dintre corali ar putea dispărea pe o planetă cu 1,5°C mai caldă decât în era preindustrială, adică climatul așteptat de oamenii de știință la începutul anilor 2030. De fapt, 99% din corali sunt amenințați de o încălzire globală de 2°C, limita stabilită de Acordul de la Paris. Pentru moment, angajamentele țărilor de a reduce poluarea cu carbon conduc lumea spre o climă care se va încălzi cu 3,1°C până la sfârșitul secolului, potrivit ONU.
„Trebuie să punem capăt urgent erei combustibililor fosili și să trecem la un viitor echitabil și durabil, alimentat cu energie curată”, îndeamnă Surangel Whipps Junior, președintele micului atol Palau din Pacific, aflat în pericol de dispariție.
„Legătura dintre emisiile de combustibili fosili și mortalitatea coralilor este directă și incontestabilă”, a declarat Alex Sen Gupta de la Universitatea New South Wales. Cauzele trebuie abordate, dar „măsurile locale, cum ar fi reducerea poluării, gestionarea turismului și controlul epidemiilor de dăunători, pot contribui la consolidarea rezilienței”, a susținut el.
2024 a fost cel mai cald an măsurat vreodată pe continente și la suprafața oceanelor. Iar rata de încălzire a oceanelor aproape că s-a dublat din 2005, a remarcat observatorul european Copernicus în septembrie. Cea mai mare parte a acestei încălziri poate fi explicată prin faptul că, din 1970, oceanele au absorbit „peste 90% din căldura în exces din sistemul climatic” cauzată de gazele cu efect de seră emise de omenire, potrivit IPCC, experții în climă mandatați de ONU.