O echipă internațională de cercetători în domeniul longevității anunță că a stabilit, în premieră, o definiție științifică oficială pentru „zonele albastre” – regiunile în care oamenii trăiesc cel mai mult. Noua definiție introduce criterii măsurabile și verificabile, menite să înlocuiască utilizarea vagă a termenului cu una bazată pe dovezi demografice solide, se arată într-un comunicat al American Federation for Aging Research (AFAR).
Anunțul vizează cele mai cunoscute zone albastre: peninsula Nicoya din Costa Rica, Okinawa din Japonia și șase sate din regiunea Ogliastra, Sardinia. În același timp, stabilește un standard clar pentru evaluarea oricăror viitoare regiuni care ar putea revendica acest statut.
Citește și:
5 locuri în lume unde oamenii trăiesc peste 100 de ani: „Regiunile Albastre”
Potrivit noii abordări, termenul „zonă albastră” nu mai desemnează doar locuri unde oamenii trăiesc mult, ci regiuni în care datele arată:
- o longevitate neobișnuit de ridicată după vârsta de 70 de ani;
- o probabilitate peste medie de a ajunge la 100 de ani, în rândul celor care au depășit această vârstă.
Aceste două criterii – unul legat de longevitate și celălalt de supraviețuire – formează baza noii definiții. Cercetătorii subliniază că ambele sunt esențiale pentru a înțelege în mod complet fenomenul longevității excepționale. În viitor, studiile ar putea include și conceptul de „healthspan”, adică numărul de ani trăiți în stare bună de sănătate.
Un alt element esențial este calitatea datelor. O regiune nu poate fi recunoscută drept zonă albastră fără registre administrative solide, care să permită validarea vârstei și fără deschiderea către verificări independente realizate de cercetători. Cu alte cuvinte, statutul trebuie demonstrat prin dovezi.
Conform noilor criterii, o regiune ar putea fi clasificată drept zonă albastră dacă bărbații sau femeile depășesc un prag compus de performanță demografică, raportat la trei dintre cele mai longevive țări din lume. Numărul centenarilor rămâne relevant ca indicator contextual, dar nu este suficient, de unul singur, pentru a confirma statutul.
Procesul de definire și validare a zonelor albastre este coordonat de American Federation for Aging Research (AFAR), o organizație recunoscută pentru rigoarea științifică în studiul îmbătrânirii.
Coordonatorul proiectului, cercetătorul S. Jay Olshansky, a declarat că noua definiție este rezultatul unei colaborări neobișnuite între experți cu perspective diferite asupra longevității, având ca obiectiv comun clarificarea științifică a termenului.
La rândul său, Dan Buettner, explorator National Geographic și co-creator al conceptului de „zone albastre”, consideră că acest pas va aduce termenul mai aproape de știință și va stimula cercetările viitoare asupra acestor comunități excepționale.
Cercetătorii subliniază că noua definiție va contribui la studierea mai riguroasă a factorilor biologici și sociali care influențează o viață lungă și sănătoasă, oferind astfel perspective valoroase pentru societățile moderne.