Grăsimile au fost mult timp privite ca principalul vinovat pentru creșterea în greutate, însă această percepție simplifică excesiv rolul lor în alimentație. Nutriționistul Tania Fântână explică faptul că grăsimile sunt un macronutrient esențial, implicat în funcționarea normală a organismului, de la structura celulelor și producția de hormoni până la absorbția vitaminelor A, D, E și K, notează G4Food.
Eliminarea lor din dietă, pe fondul temerilor legate de colesterol sau îngrășare, poate avea efecte inverse: senzație constantă de foame, pofte crescute și mese nesatisfăcătoare. În realitate, îngrășarea apare mai ales pe fondul unui exces caloric constant, al combinațiilor dezechilibrate și al unui stil de viață marcat de stres, sedentarism și consum ridicat de zahăr și produse ultraprocesate.
Deși au o densitate calorică mare, grăsimile nu trebuie eliminate, ci dozate corect. Sursele recomandate includ uleiul de măsline, peștele gras, avocado, nucile și semințele, care aduc acizi grași esențiali și contribuie la sațietate. Un reper simplu este includerea a una-două surse de grăsimi la fiecare masă principală, în porții moderate.
Contextul în care sunt consumate contează la fel de mult ca tipul lor. Asocierea cu proteine și fibre ajută la stabilizarea apetitului, în timp ce combinațiile cu zahăr sau consumul pe fond de foame accentuată pot duce la supraalimentare. Dietele foarte sărace în grăsimi nu doar că nu garantează un profil lipidic mai bun, dar pot destabiliza metabolismul și relația cu mâncarea.
Pe termen lung, restricțiile excesive pot provoca dezechilibre hormonale, probleme de absorbție a vitaminelor și lipsă de sațietate. Mesajul specialiștilor este clar: nu tipul de nutrient este problema, ci cantitatea și modul în care este integrat în alimentație.