Unii oameni aleg să ia zilnic vitamine, minerale și alte suplimente alimentare, convinși că astfel fac mai mult pentru sănătatea lor. Vitamina D, magneziul, omega-3, zincul, colagenul, probioticele sau multivitaminele au devenit produse obișnuite în rutina multora. Totuși, pentru o persoană sănătoasă, care are o alimentație suficientă și variată, suplimentele nu sunt necesare, explică doctorița Ludmila Grigoriu.
Potrivit acesteia, suplimentele au indicații clare și pot fi utile atunci când există un deficit documentat, anumite particularități ale alimentației, perioade specifice ale vieții, boli sau tratamente care cresc necesarul unor nutrienți ori afectează absorbția acestora.
„Natural” nu înseamnă automat sigur
Faptul că un supliment este prezentat ca fiind natural nu reprezintă o garanție că acesta este lipsit de riscuri.
„Și suplimentele pot avea reacții adverse, pot interacționa cu medicamentele, iar dozele mari ale unor vitamine și minerale pot face rău. Natural este o descriere. Nu este o garanție de siguranță”, explică specialista.
Suplimentele nu înlocuiesc alimentația
Un supliment alimentar nu poate înlocui toate beneficiile unei alimentații echilibrate și nici nu poate compensa un stil de viață nesănătos.
„Este mult mai simplu să luăm o capsulă cu omega-3, fibre sau antioxidanți decât să ne uităm la ce mâncăm zi de zi. Dar, un supliment nu poate reproduce toate beneficiile unei alimentații variate. La fel cum nu poate compensa lipsa somnului, sedentarismul sau fumatul.”
Dozele mai mari nu înseamnă beneficii mai mari
O altă concepție frecventă este că un supliment este cu atât mai eficient cu cât doza este mai mare. În realitate, organismul nu funcționează după principiul „mai mult înseamnă mai bine”.
„Dozele mari nu aduc automat beneficii mai mari. Pentru unii nutrienți, excesul poate provoca efecte adverse și chiar toxicitate.”
Nu orice simptom are nevoie de un supliment
Oboseala este asociată frecvent cu necesitatea de a lua magneziu, căderea părului cu biotina, problemele de imunitate cu zincul și vitamina C, iar tulburările de somn cu melatonina.
Ludmila Grigoriu atrage însă atenția că un simptom poate avea mai multe cauze, iar administrarea unui supliment nu ar trebui să înlocuiască identificarea acestora.
De exemplu, oboseala poate fi determinată de lipsa somnului, dar și de un deficit de fier, probleme ale tiroidei, anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate. Potrivit ei, în astfel de situații, este important să fie identificată cauza, nu doar să fie tratat simptomul prin administrarea unui supliment.
Când suplimentele pot fi necesare
Faptul că suplimentele nu sunt necesare pentru toată lumea nu înseamnă că acestea sunt inutile. Există situații în care administrarea lor este recomandată și poate fi importantă pentru sănătate.
„Acidul folic înainte de concepție și la începutul sarcinii, vitamina B12 la persoanele cu alimentație vegană sau corectarea unui deficit documentat sunt doar câteva exemple. Problema apare când trecem de la «am o indicație pentru acest supliment» la «trebuie să iau suplimente ca să fiu sănătos».
Poate că una dintre cele mai mari reușite ale marketingului suplimentelor este tocmai aceasta – ne-a făcut să simțim că nu este suficient să mâncăm normal, să dormim, să ne mișcăm și să tratăm deficitele atunci când ele există. Parcă pentru a avea grijă de sănătate trebuie neapărat să mai luăm ceva. Și uneori chiar nu trebuie”, conchide doctorița.