Dietele-minune, promisiunile rapide și regulile alimentare rigide continuă să domine rețelele sociale și discursul despre sănătate. Un material CNBC, distribuit de publicație la începutul lui 2026, ne orientează, însă, în direcția opusă. Ideea este că viața mai lungă și sănătatea mai bună nu se construiesc prin mode alimentare care vin și pleacă, ci prin obiceiuri simple și sustenabile, păstrate toată viața, nu doar câteva săptămâni.
Dr. Ezekiel J. Emanuel, oncolog format la Harvard și specialist în politici de sănătate, spune că multe dintre cele mai populare idei despre nutriție sunt greșite sau cel puțin profund exagerate. În esență, el atacă șase mituri care continuă să influențeze felul în care oamenii mănâncă și își judecă alegerile alimentare.
„Grăsimile nu sunt bune”
Primul dintre ele este vechea convingere că grăsimile sunt, prin definiție, dăunătoare. Specialistul arată că, deși consumul de grăsimi a scăzut în ultimele decenii, obezitatea și diabetul au continuat să crească. El susține că grăsimile sănătoase au un loc legitim într-o dietă echilibrată, iar alimente precum nucile, uleiul de măsline, lactatele integrale sau chiar ciocolata neagră pot face parte dintr-un model alimentar bun.
„Mișcarea compensează alimentația proastă”
Al doilea mit este ideea că exercițiul fizic poate compensa o alimentație proastă. Expertul nu contestă valoarea mișcării. Dar sportul nu anulează efectele unei diete dezechilibrate. Exercițiul ajută la somn, dispoziție și sănătatea oaselor, însă controlul greutății și al stării metabolice depinde în mare măsură de ce și cât mănâncă oamenii, nu doar de câte calorii ard.
„Lactatele degresate sunt mai bune”
Pe listă apare și credința că lactatele degresate sunt mereu alegerea mai bună. Potrivit aceleiași surse, Emanuel susține că dovezile nu arată o superioritate clară a variantelor low-fat. Mai mult, unele cercetări sugerează că și produsele lactate integrale pot avea un loc într-o dietă sănătoasă, iar calitatea generală a alimentației contează mai mult decât simpla reducere a procentului de grăsime.
„Avem deficit de proteină”
Un alt mit foarte prezent în ultimii ani este cel al deficitului permanent de proteină. În cultura wellness, proteina a devenit aproape un simbol universal al alimentației „corecte”, însă Emanuel atrage atenția că majoritatea adulților își ating deja necesarul. Potrivit articolului, excesul poate deveni chiar problematic, mai ales când vine din pudre și suplimente. În plus, unele analize au găsit niveluri nesigure de plumb în anumite produse proteice. Pentru majoritatea oamenilor, sursele alimentare obișnuite, precum leguminoasele, iaurtul, peștele sau alte lactate, sunt suficiente.
„Avem neoie de suplimente de fibre”
Al cincilea mit ține de fibre. Mulți consumatori cred că suplimentele cu fibre pot înlocui fără probleme alimentele bogate natural în acest nutrient. Emanuel spune că această abordare este prea simplistă. Suplimentele conțin, de regulă, un singur tip de fibră, în timp ce fructele, legumele, fasolea și cerealele integrale oferă un amestec mult mai complex, cu efecte mai bune pentru intestin și pentru sănătatea generală.
„Gustările sunt nocive”
În fine, oncologul contestă și ideea că gustările sunt, în sine, nocive. Problema nu este existența gustărilor, ci tipul lor. Produsele ultraprocesate, precum chipsurile sau deserturile ambalate, sunt concepute pentru a stimula supraalimentarea și sunt asociate cu riscuri mai mari pentru sănătate. În schimb, fructele, nucile, iaurtul, hummusul sau legumele pot ridica nivelul calitativ al dietei și pot oferi fibre, proteine și grăsimi bune fără salturi bruște ale glicemiei.
Expertul subliniază că nu extremele prelungesc viața, ci consecvența. Emanuel spune că răspunsul pentru o viață mai lungă este „atât de simplu”: construirea unor obiceiuri alimentare pe care oamenii le pot susține ani la rând. Cu alte cuvinte, sănătatea nu se joacă între keto, carnivor, fasting sau raw, ci în alegerile de fiecare zi, suficient de bune ca să poată fi păstrate pe termen lung.