O cercetare recentă publicată în The American Journal of Clinical Nutrition contrazice teoria conform căreia organismul poate fi „antrenat” să nu mai dorească dulciuri prin simpla reducere a alimentelor cu acest gust. Studiul, realizat de specialiști din Olanda și Regatul Unit, arată că preferința pentru dulce rămâne constantă la adulți, indiferent de cantitatea consumată pe parcursul a șase luni, scrie FoxNews.
Pofta de dulce a fost monitorizată la diverse categorii
Studiul clinic a monitorizat 180 de adulți împărțiți în trei categorii, în funcție de aportul de alimente dulci:
-
Grup cu dietă bogată în dulciuri (zahăr, fructe, lactate, îndulcitori).
-
Grup cu dietă săracă în dulciuri.
-
Grup cu nivel moderat.
Cercetătorii au evaluat periodic preferințele gustative, greutatea corporală și markerii pentru diabet și boli cardiovasculare.
Concluziile principale ale studiului
-
După șase luni, nu s-au înregistrat diferențe semnificative între grupuri privind dorința de a consuma alimente dulci. Participanții au revenit la obiceiurile inițiale imediat după finalizarea studiului.
-
Greutatea și markerii metabolici au rămas neschimbate, sugerând că simpla reducere a senzației de „dulce” nu îmbunătățește automat starea de sănătate.
-
Gustul dulce poate proveni din surse naturale (fructe), îndulcitori cu puține calorii sau zahăr adăugat. Studiul subliniază că problema principală pentru sănătate este zahărul, nu intensitatea gustului dulce în sine.
Factorii care influențează poftele
Conform experților, poftele alimentare nu sunt declanșate strict de receptorii gustativi, ci de un complex de factori de stil de viață:
-
Calitatea nutrițională a dietei generale.
-
Nivelul de stres și calitatea somnului.
-
Consumul de alimente ultraprocesate.
-
Regularitatea meselor.
Recomandări practice pentru gestionarea nutriției
Deși reducerea gustului dulce nu schimbă preferințele pe termen lung, specialiștii recomandă următoarele strategii pentru controlul sănătății:
-
Limitarea zahărului adăugat, chiar și în produsele care nu par dulci (cum este hrana de tip fast-food).
-
Mese echilibrate, care să includă proteine, fibre și grăsimi sănătoase pentru a menține sațietatea.
-
Diferențierea surselor, respectiv alegerea fructelor și lactatelor în detrimentul deserturilor procesate.
Totuși studiul are și anumite limite științifice. Cercetarea a fost efectuată pe adulți sănătoși, iar rezultatele ar putea varia în cazul altor grupuri de populație. De asemenea, studiul a beneficiat de finanțare mixtă, provenită atât din fonduri publice, cât și din industria alimentară, ultima categorie putând influența (teoretic) concluziile destinate publicului larg.
Sursa: G4Food.ro