Pe 16 martie, un focar de pestă porcină africană a fost depistat la o fermă comercială de porcine de mari dimensiuni din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, urmând să fie sacrificați și înhumați aproximativ 65 de mii de porci. Peste câteva zile, la 19 martie, un alt focar a fost identificat în localitatea Cimișeni, raionul Criuleni, la porci domestici, într-o altă fermă comercială. În total, doar pe parcursul lunii martie, au fost înregistrate 9 focare de pestă porcină africană în mai multe regiuni ale țării.
Pentru a înțelege impactul acestor focare, ZdG a discutat cu Alexandru Manciu, director general adjunct în domeniul sanitar-veterinar al ANSA, care a explicat pe larg de ce ajunge să fie infectat un număr atât de mare de animale, care sunt riscurile pentru fermieri, dar și care sunt măsurile luate.
Ce este pesta porcină africană?
Pesta porcină africană este o boală virală care afectează exclusiv porcii domestici și mistreții. Pesta porcină africană a fost înregistrată în R. Moldova pentru prima dată în 2016, când a fost introdusă accidental de către un cetățean care a procurat produse contaminate din țările vecine, iar resturile culinare le-a utilizat în hrănirea porcilor din propria gospodărie. Ulterior, au fost înregistrate focare și în alte regiuni ale țării, potrivit oficialului ANSA.
Boala a ajuns în R. Moldova pe căi diferite, fie prin intermediul mistreților care au migrat din țările vecine, unde boala a evoluat, fie prin contactul direct între porci – în special, în cazul unor circuite ilicite între porci, spune acesta, dar și prin intermediul produselor procurate (carne de porc etc.) și aduse în țară ilegal, explică Alexandru Manciu.
Alte situații au fost atunci când fermierii sau cetățenii au utilizat în hrana porcilor lucernă proaspăt cosită din lunca râului Nistru, iar peste câteva zile au apărut primele semne de pestă porcină africană, „care nu face altceva decât să vorbească despre implicarea activă a mistrețului în acest lanț epidemiologic, care reprezintă acea sursă naturală a bolii”, susține specialistul ANSA.
În ce măsură este pesta africană porcină periculoasă pentru om?
„Pesta porcină africană nu afectează omul sub niciun aspect de sănătate. Impactul pe care aceasta îl are asupra oamenilor este acela de natură economică, și nu în ultimul rând, daune morale – aici vorbim despre incertitudine, îngrijorare, stres, atât pentru gospodăriile care întrețin animalele pentru propriile necesități, cât și pentru fermierii care pot fi loviți de boala respectivă, iar impactul economic este extrem de mare și complicat”, spune Alexandru Manciu.
Virusul nu este periculos nici pentru cei care consumă alimente din carne provenită de la porci domestici sau mistreți infectați. Cu toate astea, oficialul spune că „nimeni nu își dorește să consume carne de porc infectată cu acest virus, deoarece este o carne febrilă, care poate avea un impact indirect asupra sănătății omului, inclusiv prin impregnarea cu precursori de catecolamine, altfel spus, carne cu prea multă adrenalină, la sigur, nu-și dorește nimeni.”
Totodată, ANSA solicită proprietarilor de porci să nu utilizeze în hrana acestora resturi culinare și să respecte cerințele minime de biosecuritate.
Acesta mai afirmă că recomandările pentru cetățenii de rând care cresc porci acasă sunt diferite față de cele pentru fermierii care cresc porci în unități industriale.
În gospodării:
- porcii trebuie să fie întreținuți în curte, astfel încât să nu aibă contact cu animalele sălbatice;
- în hrana acestora trebuie să fie utilizate doar cereale care au fost depozitate pe o perioadă de 60 de zile și nicicum cereale proaspăt recoltate;
- să posede un set de haine și încălțăminte aparte, pe care să le utilizeze atunci când se apropie de animale pentru a le hrăni sau îngriji, iar accesul persoanelor la spațiile unde sunt cazați porcii să fie limitat;
- nu trebuie să fie utilizate resturile culinare în hrănirea porcilor, deoarece astfel se potențează și mai mult riscul de apariție a bolii;
- în cazul în care decid să procure porci vii, să se asigure că aceștia sunt identificați și înregistrați și că dețin un document veterinar care atestă că animalele provin dintr-o exploatație sănătoasă din punct de vedere al bolilor, inclusiv al pestei porcine africane. La fel, paiele, iarba sau fânul adus în gospodărie ar trebui să fie depozitate pe o perioadă de la 60 la 90 de zile și să nu fie utilizate imediat ca hrană sau ca așternut pentru porci, deoarece pot fi contaminate și pot duce la îmbolnăvirea animalelor;
- în cazul în care proprietarii merg în zone cu vegetație, la picnic, în pădure, atunci când revin acasă, să ia toate măsurile de precauție precum spălatul pe mâini, hainele să fie depozitate în locuri speciale, de unde să fie spălate mai apoi și în 48 de ore să nu interacționeze cu porcii din gospodărie.
Odată ce proprietarii observă că animalul din propria gospodărie are un comportament diferit de cel obișnuit, fie manifestă lipsa poftei de mâncare, fie se comportă apatic, acesta trebuie să anunțe imediat medicul veterinar în vederea examinării animalului. În cazul în care nu dispune de contactul unui medic veterinar, cetățeanul trebuie să informeze autoritatea publică locală (primăria).
Ulterior, după ce specialiștii decid prelevarea probelor de laborator, dacă se demonstrează că animalele sunt infectate, proprietarii acestora vor beneficia de despăgubiri din partea statului, conform declarațiilor lui Manciu.
Reguli de prevenire și măsuri postinfecțioase în ferme
Totodată, potrivit lui Alexandru Manciu, fermierilor care practică activități de creștere și comercializare a porcilor le este recomandată respectarea cu strictețe a cerințelor minime de biosecuritate, care sunt stabilite în funcție de numărul animalelor deținute (până la 100 de porci și mai mult de 100 de porci).
Potrivit lui, este vorba de un circuit controlat al personalului pe teritoriul fermei de porci și de necesitatea respectării filtrului sanitar dotat corespunzător.
„De altfel, angajații fermei, atunci când pătrund în zona de întreținere a animalului, să efectueze acele dușuri, să schimbe hainele de stradă cu haine de lucru. La fel, cerealele să provină din surse sigure și să fie depozitate pe o perioadă de cel puțin 30 de zile pentru a elimina riscul contaminării cu pesta porcină africană și de asemenea, să nu admită accesul în incinta fermei a persoanelor care fie au practicat vânătoarea în ultimele 48 de ore sau care au la întreținere porci care ar putea induce riscul apariției focarelor de boli. La fel, zonele destinate încărcării și descărcării animalelor trebuie să fie atent spălate și dezinfectate. Transportul porcilor trebuie realizat doar de unități autorizate sanitar-veterinar, care pot prezenta o dovadă că vehiculele utilizate au fost curățate și dezinfectate corespunzător”, susține Alexandru Manciu.
Situația epidemiologică din R. Moldova
Alexandru Manciu afirmă că începând cu anul 2012, atât în țările vecine, cât și în mai multe țări europene, s-a atestat un număr mare de focare de pestă porcină africană, atât la porcii din ferme comerciale, cât și la mistreți.
Situații la fel de complicate au fost și în anul 2018, când a fost înregistrat un număr însemnat de focare de pestă porcină africană, cu precădere, în exploatații non-profesionale, potrivit specialistului.
„În acest an, în țara noastră s-a atestat un număr crescut de focare, atât la porci domestici din ferme comerciale, cât și în exploatații non-profesionale, dar au fost depistate și carcase de mistreți infectate cu virusul PPA, iar așa cum am menționat, mistrețul este unul din factorii cei mai potențiatori ai diseminării bolii la distanțe destul de mari. De la începutul anului 2025, virusul a fost identificat în trei ferme – într-o fermă de capacitate mică și în două ferme de capacități mari. În una din fermele de capacitate mare, lucrările de sacrificare și procesare a carcaselor au fost definitivate. Proporțiile celui de-al doilea focar sunt 85% eradicate și sperăm că, în scurt timp, să fie și acolo definitivate fazele inițiale de eradicare, după care vor urma și restul procedurilor riguroase, conform legii, de decontaminare și de curățare a tuturor spațiilor din aceste ferme.
„Atragem atenție deosebită societății spre a se informa din surse sigure și de la specialiști, iar în cazul în care călătoresc în afara țării și revin înapoi, să se abțină de la a aduce în bagajele personale produse alimentare de origine animală. Acestea reprezintă un potențial real risc pentru sănătatea animalelor, pentru că anume în acest mod pot fi transportate și vehiculate boli care cauzează ulterior daune majore sectorului zootehnic din R. Moldova. Aceste produse alimentare, în cazul în care vor fi depistate, vor fi confiscate la trecerea frontierei”, conchide Alexandru Manciu.
În total, de la începutul anului, au fost identificate 31 de focare de pestă porcină africană, dintre care 19 au fost eradicate cu succes. La moment, toate pagubele și consecințele acestora sunt evaluate de Comisiile pentru Situații Excepționale din fiecare regiune în parte, potrivit unui comunicat al ANSA.