Poleiul care a cuprins drumurile și trotuarele din R. Moldova în aceste zile nu afectează doar circulația, dar și starea noastră psihică. Psihologa Daniela Terzi-Barbăroșie avertizează că în astfel de contexte, protejarea siguranței fizice trebuie să meargă mână în mână cu grija pentru echilibrul emoțional. „Nu putem controla gheața de pe străzi, dar putem controla «climatul» din propria locuință și din suflet. Fiți blânzi cu voi înșivă. Nu lăsați gheața de afară să vă «înghețe» spiritul și creierul, puterea și sensibilitatea”, spune aceasta.
Psihologa precizează faptul că situația meteorologică din aceste zile pune o presiune enormă pe starea noastră psihică, iar iritarea, epuizarea, furia și sentimentul de neputință sunt tot mai prezente în fiecare zi. Conform Danielei Terzi-Barbăroșie, reacțiile emoționale intense nu sunt un semn de slăbiciune, ci un răspuns firesc al creierului la un mediu perceput ca periculos. „Când mediul exterior devine ostil, nu este vorba doar de un disconfort logistic. Este un atac direct asupra sentimentului nostru de siguranță de bază”, spune ea.
De ce devenim iritați, potrivit specialistei:
- Avem stare continuă de hipervigilență somatică: mersul pe gheață activează constant sistemul nervos simpatic. Creierul procesează fiecare pas ca pe o potențială amenințare la adresa integrității fizice. Această stare de „alertă roșie” consumă cantități enorme de energie cerebrală, lăsându-ne epuizați și irascibili la sfârșitul zilei. Chiar dacă nu mergem pe gheață, ci doar privim știri despre ce se întâmplă în jur, avem aceleași trăiri intense, fizice și psihice (de o intensitate mai mică sau mai mare, în funcție de gradul de empatie și de alte mecanisme psihice);
- Se dereglează ritmul circadian: lipsa luminii naturale (cerul noros) și izolarea în spații închise scad producția de serotonină (neurotransmițătorul stării de bine) și cresc prematur melatonina, provocând „ceața mintală” ori somnolența diurnă;
- Ne confruntăm cu anxietatea de neputință: lipsa de control asupra autorităților sau a vremii activează „neputința învățată”. Dacă simțim că nimic din ce facem nu schimbă situația de afară, starea noastră psihologică se înrăutățește.
În acest context, psihologa subliniază că scăderea productivității nu trebuie interpretată greșit. „Nu este lene, ci un mecanism de conservare”, explică aceasta.
Ce putem face dacă această perioadă se prelungește
Pentru a contracara efectele psihologice ale poleiului, Daniela Terzi-Barbăroșie recomandă o strategie de autoreglare conștientă, adaptată realității actuale:
- Lumina ca medicament: chiar dacă e gri afară, stați 15–20 de minute lângă cea mai mare fereastră imediat după trezire. Studiile arată că expunerea la lumina de zi, chiar și prin nori, ajută la resetarea ceasului biologic și la elaborarea serotoninei;
- Relaxarea musculară progresivă (se mai numește relaxarea Jacobson): dacă ați fost afară și ați mers „încordat”, corpul stochează acea tensiune. Când reveniți acasă, faceți câteva exerciții de tip Jacobson – încordați voluntar fiecare grupă musculară timp de 5 secunde, apoi eliberați brusc tensiunea din mușchi. Această relaxare voluntară îi transmite creierului semnalul clar că „pericolul a trecut”;
- Mișcarea: izolarea favorizează rigiditatea fizică și implicit, cea mintală. 10 minute de stretching (exerciții de întindere a mușchilor și articulațiilor, menite să crească flexibilitatea și să relaxeze corpul, n.r.) sau yoga, alergat pe scări, câteva așezări rapide etc. elimină cortizolul acumulat și îmbunătățește oxigenarea cerebrală;
- Structura versus Haosul: când exteriorul e haotic, interiorul are nevoie de predictibilitate. Mențineți o rutină clară a meselor și a somnului. Creierul se simte în siguranță atunci când știe „ce urmează”;
- Conexiunea umană intenționată: izolarea fizică nu trebuie să fie și „izolare socială”. Un apel video cu un prieten sau o discuție profundă cu familia (fără a vorbi doar despre vreme) activează sistemul de „calmare socială”, intensifică sentimentul de apartenență și implicit, de siguranță.
„Nu putem controla gheața de pe străzi, dar putem controla «climatul» din propria locuință și din suflet. Fiți blânzi cu voi înșivă. Nu lăsați gheața de afară să vă «înghețe» spiritul și creierul, puterea și sensibilitatea”, concluzionează psihologa.