Într-o lume în care stresul, alimentația dezechilibrată și medicamentele luate frecvent fac parte din viața multor familii, nici copiii nu sunt ocoliți de problemele digestive. Una dintre cele mai frecvente și subestimate afecțiuni la vârste fragede este gastrita – inflamația mucoasei stomacului. Există multe tipuri de gastrită însă simptomele gastritei la copii nu sunt întotdeauna evidente, notează HotNews.
Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului, care de cele mai multe ori, se instalează pe fondul unor factori agresivi precum consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), alcool, infecția cu bacteria Helicobacter pylori (H. pylori) sau stresul sever sau consumul de alcool. Chiar dacă în cazul majorității oamenilor, gastrita nu este gravă și se ameliorează rapid cu tratament, există situații în care poate duce la ulcere și la un risc crescut de cancer la stomac, avertizează medicii americani de la vestita Clinică Mayo.
Gastrita la copii poate să apară în infecții virale sau din cauza antibioticelor
Aproximativ jumătate din populația lumii este infectată cu bacteria H. pylori, potrivit Institutului Național de Sănătate al SUA. La copii, pe lângă infecția cu H. pylori, gastrita poate fi cauzată de infecții virale (cum ar fi rotavirusul), utilizarea frecventă a AINS sau a antibioticelor, factori alimentari (alimente picante sau acide, exces de cofeină), stres emoțional, alergii sau intoleranțe alimentare și afecțiuni autoimune. Sistemul digestiv al copiilor diferă de cel al adulților prin enzime digestive imature, capacitate stomacală mai mică, sensibilitate gastrointestinală crescută și un sistem imunitar în curs de dezvoltare, ceea ce îi face mai predispuși la anumite probleme digestive.
Gastrita la copii poate fi acută (apare brusc) sau cronică (se dezvoltă lent, în timp). La fel ca la adulți, factorii declanșatori pot fi multipli: infecția cu Helicobacter pylori, medicamente antiinflamatoare (AINS), antibiotice, dar și stresul emoțional, alimentația nepotrivită (alimente picante, acide, cofeină), intoleranțe alimentare, alergii sau chiar boli autoimune.
Patru tipuri de gastrită posibile
1. Gastrita acută
Se instalează rapid și poate fi declanșată de o infecție virală (ex: rotavirus), administrarea de medicamente sau consumul de alimente iritante. Se manifestă prin:
- durere abdominală,
- greață,
- vărsături,
- uneori sânge în scaun sau în vărsături.
2. Gastrita cronică cu H. pylori
Aproximativ 35% din populația SUA este infectată cu H. pylori. Sensibilitatea la această bacterie ar putea fi moștenită sau influențată de stilul de viață, adică de dietă și fumat. Și la copii poate fi prezentă infecția cu H. pylori, dar este adesea asimptomatică. Infecția cu H. pylori este prezentă la aproximativ 10 -15% dintre copiii din SUA cu vârsta sub 12 ani și la aproximativ 50 până la 60% dintre adulții din SUA cu vârsta peste 60 de ani. Adulții în vârstă prezintă un risc mai mare de gastrită din cauza subțierii mucoasei stomacale odată cu trecerea anilor și a susceptibilității crescute la infecția cu H. pylori sau la tulburări autoimune. Gastrita cronică crește riscul de cancer gastric.
3. Gastrita erozivă
Este o formă severă, mai rară la copii, dar posibilă în cazuri de boală gravă, spitalizări prelungite sau stres intens. Se caracterizează prin leziuni și sângerări ale mucoasei stomacale.
4. Gastrita autoimună
Apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele stomacului. Este rară la copii, dar poate fi asociată cu alte boli autoimune precum tiroidita Hashimoto sau diabetul de tip 1.
Simptomele gastritei la copii nu sunt întotdeauna evidente!
Mulți copii nu pot exprima clar ce simt. Părinții trebuie să fie atenți la semne precum:
- dureri de burtică, în special după masă,
- greață, vărsături, balonare,
- refuzul alimentelor,
- scădere în greutate,
- iritabilitate, agitație, plâns frecvent fără cauză aparentă,
- salivare excesivă,
- paloare sau lipsa energiei.
Când trebuie mers la medic?
Este esențial să consulți un medic pediatru sau gastroenterolog dacă:
- simptomele persistă mai mult de o săptămână,
- copilul are vărsături cu sânge sau scaune negre,
- pierde rapid în greutate,
- se confruntă cu dureri abdominale intense sau episoade frecvente de greață.
Tratamentul gastritei la copii
Tratamentul depinde de cauză:
- Antibiotice și inhibitori de pompă de protoni (IPP) pentru H. pylori.
- Antiacide sau IPP pentru reducerea acidității.
- Modificări alimentare – dietă blândă, evitarea alimentelor iritante.
- Evitarea medicamentelor antiinflamatoare sau a altor factori agravanți.
După tratament, se recomandă monitorizarea evoluției copilului și, uneori, teste repetate pentru confirmarea vindecării.
Ce ar trebui să mănânce și ce să evite un copil cu gastrită
Copiii cu gastrită trebuie să aibă o alimentație adaptată: cu accent pe alimente moi, fierte, fără condimente, iaurt simplu, orez, banane, legume fierte, carne slabă. Sunt multe alimente pe care nu ar trebui să le consume o persoană cu gastrită, inclusiv copiii: de la fructele acide (citrice, roșii) și legumele picante (ceapă, usturoi, ardei), cerealele rafinate și cele din porumb, produsele lactate grase, proteinele grase, până la deserturile procesate, băuturile zaharoase și acide (suc de citrice, suc de roșii), deoarece acestea pot irita mucoasa stomacului și agrava simptomele. Alimentele bogate în grăsimi și zaharuri ar trebui de asemenea evitate pentru a nu deranja stomacul și a înrăutăți afecțiunea.
Gastrita nu este o boală rezervată adulților. Este important ca părinții să fie vigilenți și să nu ignore semnele care pot indica o problemă digestivă. Cu un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat, copiii se pot recupera complet și pot avea o viață sănătoasă și activă.