Postul, în tradiția creștină, este o perioadă de curățare a minții și sufletului, în care credincioșii renunță la anumite alimente, băuturi sau obiceiuri. Deși abținerea de la produsele animale rămâne esențială, preoții, psihologii și neurologii spun că un post adevărat înseamnă și liniștirea gândurilor, evitarea obiceiurilor care ne fac rău și chiar o pauză de la tehnologiile care ne obosesc psihic. „În timp, simțim că postul ne face doar bine, căci renunțând la multe de prisos și nociv vieții noastre, avem doar de câștigat”, remarcă preotul Octavian Moșin.
Postul Crăciunului, unul dintre cele mai importante din an, durează 40 de zile. Conform calendarului gregorian, el începe la 15 noiembrie și se încheie la 25 decembrie, de Crăciun. Creștinii care urmează calendarul iulian încep postul la 28 noiembrie și-l încheie la 7 ianuarie, când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi. În această perioadă, credincioșii renunță, în principal, la consumul alimentelor de origine animală.
„Să te abții de la gânduri, vorbe și chiar fapte necuviincioase. Pornim de la alimente, de la abstinența trupească, pentru ca să ajungem la dezrădăcinarea patimilor care ne stăpânesc. Un post în înțeles ortodox are încă două componente, de rând cu abstinența sau înfrânarea – rugăciunea și faptele bune”, explică preotul Octavian Moșin.
Vezi și: Prevenirea răcelilor: măsuri esențiale pentru menținerea sănătății în sezonul rece
Potrivit acestuia, postul nu este un scop în sine, ci o cale de creștere duhovnicească, care include milostenia, rugăciunea și fapta bună. „Însuși Mântuitorul se jertfește și așteaptă și de la noi aceeași acțiune, de a ajunge la o dragoste plină de dăruire față de Dumnezeu și față de aproapele nostru. Deschiderea către aproapele nostru naște și alte lucrări bineplăcute Domnului și atât de necesare sufletului nostru: compătimire, încurajare, afecțiune”, adaugă Octavian Moșin.
Ce este un „post digital”
Un post adevărat înseamnă nu doar abstinență de la alimente de origine animală, ci și liniștirea gândurilor, evitarea obiceiurilor care ne fac rău și chiar o pauză de la tehnologiile care ne obosesc psihic – un așa-zis „post digital”, care nu ține de ceea ce punem în farfurie, dar e despre cum ne alimentăm sufletul și mintea.
„În esență, este o formă contemporană de detoxifiere psihică, care devine necesară atunci când simțim că mintea noastră este supraîncărcată, că emoțiile devin instabile sau că atenția noastră este fragmentată. Mai ales în contextul în care specialiștii vorbesc astăzi despre mai multe forme de anxietate digitală”, explică psihologa Cristina Dolinschi.
Cum ne dăm seama că avem nevoie de „post digital”?
Psihologa Cristina Dolinschi și doctorița neurologă Liliana Nistrean susțin că există semne clare ale minții supraîncărcate:
- dificultăți de concentrare;
- iritabilitate și oboseală mintală persistentă;
- sentimentul de „minte aglomerată”;
- comparații sociale excesive;
- senzația că nu mai avem control asupra timpului petrecut online;
- dependența de stimuli rapizi.
„Un alt indicator este apariția comportamentelor compulsive: verificarea telefonului chiar și în momentele în care nu există o necesitate reală. Când aceste simptome se prelungesc, ele ne transmit că resursele psihice sunt epuizate și că este nevoie de o pauză”, precizează Cristina Dolinschi.
„Pe termen lung, excesul de telefon și informații poate duce chiar și la sindromul burnout”, susține doctorița neurologă.
Vezi și: De ce articulațiile dor mai tare când vine frigul: explicații și sfaturi de la reumatologa Liliana Groppa
Beneficiile „postului digital”
Deși termenul de „post pentru creier” nu apare în literatura medicală, Liliana Nistrean susține că reducerea timpului petrecut în fața ecranelor produce schimbări în organism. „Un «detox digital» este extrem de necesar pentru o activitate cerebrală normală. Este o perioadă potrivită pentru resetare, deoarece obținem reducerea stresului neurochimic, reducerea componentelor compulsive, echilibru emoțional, detox al corpului și sufletului”, spune aceasta. Cristina Dolinschi adaugă faptul că atunci când reducem expunerea la telefoane, rețele sociale și alte ecrane, mintea are posibilitatea să se liniștească, iar sistemul nervos se poate regla. Astfel, ne reconectăm la propriile emoții, la corp și la un ritm de viață mai sănătos.
Psihologa susține că este util să stabilim un program clar de folosire a tehnologiei.
„În general, se sugerează limitarea expunerii digitale în intervalele în care creierul are nevoie de stabilitate și recuperare. În practică, asta înseamnă: fără telefon în primele 30–60 de minute după trezire (pentru a evita supraîncărcarea imediată), pauze digitale programate la fiecare 2–3 ore pentru a reduce oboseala psihică, precum și o «zonă fără ecrane» cu cel puțin o oră înainte de culcare”, explică ea.
De asemenea, specialista spune că putem avea și „ferestre” scurte în care verificăm rețelele sociale, astfel încât tehnologia să fie folosită controlat, nu impulsiv. „Plimbările lente, fără telefon, pot regla sistemul nervos și activa atenția conștientă. Revenind la activități simple, analoge, precum cititul, desenul sau gătitul, ne recâștigăm capacitatea de a ne concentra pe o singură sarcină, fără distragerile constante ale telefoanelor sau ale altor ecrane”, explică psihologa.
Potrivit Lilianei Nistrean, câteva beneficii care pot apărea în urma „detoxului digital” sunt:
- minte mai limpede;
- mai multă energie mintală;
- anxietate redusă;
- somn mai profund;
- capacitate crescută de concentrare;
- mai puțină nevoie compulsivă de telefon și gadgeturi.
Cristina Dolinschi accentuează că postul digital nu este doar o pauză de la ecrane, ci și un moment de conștientizare și autoreglare, care ne ajută să observăm cum ne influențează tehnologia emoțiile, atenția și energia, iar practicat regulat, ne face mai prezenți în viața reală, mai conectați cu noi înșine și mai capabili să păstrăm un echilibru între lumea digitală și cea personală.
Chiar dacă mulți depind de tehnologii la locul de muncă, în timpul liber este benefică o pauză.
„Să ne odihnim de ele în timpul liber. Acestea ar putea fi înlocuite cu o carte de rugăciuni, cu lecturarea a ceva ziditor, cu o șezătoare alături de cei dragi. Omul obosește de la toate tehnologiile, prin care se fură și din post. În timp, simțim că postul ne face doar bine, căci renunțând la multe de prisos și nociv vieții noastre, avem doar de câștigat”, spune preotul Octavian Moșin.
Postul: recomandări de la nutriționistă
Nutriționista Victoria Ursu recomandă, pentru a ne simți bine cu noi înșine și pentru a fi sănătoși, să avem o alimentație echilibrată, chiar și în perioada de post. Alimentația nu trebuie să fie doar despre renunțarea la anumite produse, ci și despre aportul adecvat de nutrienți care ne susțin energia, concentrarea și starea de bine.
Sfaturi pentru o alimentație echilibrată de la nutriționistă:
- Trei mese principale: mic dejun, prânz și cină. Toate ar trebui să conțină proteine, carbohidrați și grăsimi. Proteine, evident, vom alege dintre fasole roșii, fasole neagră, linte, humus, nuci, semințe de chia, de dovleac, untul din nuci, tofu. Proteinele ne ajută să avem o concentrare mai bună, se stabilizează și glicemia, astfel scade anxietatea;
- Grăsimi sănătoase pentru creier. Alegem uleiul extravirgin de măsline, pasta tahin, o concentrație de semințe de susan zdrobite, nucile, avocado, măslinele. Ne protejează și împotriva stresului oxidativ;
- Fibre pentru digestie și energie. Toate le găsim în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale. Pe zi, un adult are nevoie de 25 g de fibre și de o varietate. Creierul se plictisește repede de una și aceeași. Ne străduim să avem diferite culori ale legumelor, fructelor. Combinațiile, la fel, le schimbăm și textura să fie una plăcută;
- Evitarea alimentelor ultraprocesate. Vin la pachet cu un exces de sare, ceea ce duce la retenție hidrică și la creșterea tensiunii arteriale, în special la pacienții care deja nu o au stabilă. Vin cu grăsimi saturate și hidrogenate parțial, mixuri de ulei de palmier, de margarină vegetală. Ele, în timp, duc la creșterea colesterolului. Multe calorii și sațietate scăzută. Vin și cu multe zaharuri, au indicele glicemic înalt, asta duce la scăderea energiei și la poftă de dulce constant.