Durerile de cap cauzate de vin nu sunt un mit. Mulți oameni, mai ales cei care suferă deja de migrene, resimt un puls dureros chiar și după un singur pahar, în special de vin roșu. Totuși, nu toată lumea reacționează la fel: unii simt durerea după câteva înghițituri, iar alții nu au niciun simptom la aceeași cantitate. Aceasta arată că nu există o cauză unică, ci o combinație de factori care implică metabolismul, sistemul nervos și modul de consum, notează cookist.it.
Mecanismele cele mai frecvente: alcool, deshidratare și stomac gol
Înainte de a da vina pe sulfiți sau histamină, este important să înțelegem ce face alcoolul în corp.
1. Dilatarea vaselor de sânge
Odată consumat, alcoolul intră rapid în sânge și dilată vasele de sânge, inclusiv cele cerebrale. La persoanele predispuse, această dilatare poate activa receptorii durerii și poate stimula eliberarea CGRP, o moleculă implicată în migrene. Rezultatul poate fi o cefalee pulsantă, chiar și după cantități moderate, mai ales dacă băutura este consumată rapid.
2. Deshidratare și echilibrul electroliților
Vinul are efect diuretic: favorizează pierderea de lichide și, dacă nu se bea suficientă apă, poate apărea o deshidratare ușoară. Chiar și dezechilibre mici ale electroliților fac sistemul nervos mai sensibil și reduc pragul durerii.
3. Consumul pe stomacul gol
Băutul pe stomacul gol accelerează absorbția alcoolului. Vârful de alcool în sânge apare mai repede și ficatul trebuie să îl metabolizeze mai intens. În aceste condiții, durerea de cap poate apărea deja în 15–30 de minute, chiar și după un singur pahar.
Sulfiți și histamină: nu sunt principalii vinovați
De ani de zile se crede că sulfiții cauzează durerile de cap de la vin. În realitate, vinurile albe conțin în medie mai mulți sulfiți decât cele roșii, dar sunt mai puțin asociate cu cefaleea. În plus, cantitățile dintr-un pahar sunt mult mai mici decât cele pe care corpul le poate metaboliza zilnic. Pentru majoritatea oamenilor, sulfiții nu reprezintă factorul decisiv.
Histamina este, de asemenea, adesea menționată. Este o substanță care se formează în timpul fermentației și participă la reacțiile inflamatorii. Un procent mic al populației (aproximativ 8–10%) o degradează mai greu. Totuși, studiile arată că nivelul histaminei în vinuri este similar între cei care fac dureri de cap și cei care nu, indicând că poate fi un factor secundar, nu principal.
Rolul quercetinei și al flavonolilor
Cercetările recente s-au concentrat pe flavonoli, polifenoli naturali din coaja strugurilor. Quercetina este cel mai studiat dintre aceștia.
În timpul metabolizării alcoolului, quercetina se poate transforma într-o substanță care inhibă enzima ALDH2, necesară pentru eliminarea acetaldehidei – un compus toxic produs în timpul digestiei alcoolului. Dacă enzima este inhibată, acetaldehida se acumulează, favorizând inflamația, înroșirea feței și durerea de cap. Acesta poate fi motivul pentru care vinurile roșii, mai bogate în flavonoli, sunt mai des asociate cu cefaleea decât vinurile albe, care conțin de aproximativ zece ori mai puțin.
Taninurile și alte amine biogenice produse în fermentația malolactică pot contribui la durerea de cap la persoanele predispuse, dar nu există o legătură directă și universală. De aceea, un vin cu puțini sulfiți nu este automat mai ușor de tolerat: reducerea unui factor nu elimină mecanismul complet.
Factori genetici și sfaturi practice
Răspunsul la alcool are și o componentă genetică. Aproximativ 40% dintre asiaticii de est au o variantă mai puțin eficientă a enzimei ALDH2, ceea ce duce la acumularea acetaldehidei chiar și la cantități mici de alcool. În aceste cazuri, durerea de cap, roșeața și greața nu sunt efecte secundare întâmplătoare, ci reacții biologice previzibile.
Pentru a reduce riscul de dureri de cap, strategiile cele mai eficiente sunt comportamentale:
-
bea apă între pahare;
-
evită consumul pe stomacul gol;
-
încetinește ritmul băuturii;
-
alege vinuri mai ușor de tolerat, cum ar fi albe, rosé sau roșii ușoare.
Dacă durerea de cap apare frecvent și intens, cea mai sigură alegere este să eviți vinul. Dacă problema este ocazională, cunoașterea mecanismelor corpului tău permite să bei mai conștient și să menții vinul ca plăcere, nu ca sursă de disconfort.