Pentru mulți dintre noi, o masă pare incompletă fără o notă dulce la final. Chiar și atunci când suntem complet sătui, simțim adesea nevoia de a gusta o bucată de ciocolată, un fruct sau un alt desert preferat. Deși poate părea o simplă slăbiciune în fața tentațiilor culinare, oamenii de știință susțin că există o explicație biologică în spatele acestei dorințe. Potrivit cercetărilor efectuate la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii, așa-numitul „stomac pentru desert” este de fapt controlat de creier, și nu de foame, conform Indy100, citat de G4Food.
Mecanismul din creier care ne face să poftim la dulce
Studiul, realizat inițial pe șoareci, a arătat că aceștia manifestă același comportament ca și oamenii: chiar și atunci când sunt complet sătui după o masă copioasă, nu pot rezista tentației de a consuma zahăr. Cercetătorii au descoperit că un grup de neuroni, cunoscuți sub numele de neuroni POMC, se activează în creierul șoarecilor în momentul în care aceștia au acces la dulciuri.
Consumarea zahărului declanșează eliberarea de endorfine, generând o stare de plăcere similară cu cea resimțită de oameni atunci când mănâncă dulciuri. Mai mult, cercetătorii au observat că această cale opioidă a creierului se activează doar în prezența zahărului, nu și a alimentelor obișnuite sau grase. Atunci când acest mecanism a fost blocat, șoarecii au încetat să mai consume zahăr în exces. Experimentele au fost replicate și pe voluntari umani, iar rezultatele au fost similare.
„Dintr-o perspectivă evolutivă, acest lucru are sens: zahărul este rar în natură, dar oferă energie rapidă. Creierul este programat să controleze aportul de zahăr ori de câte ori este disponibil”, explică Henning Fenselau, liderul grupului de cercetare de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului și coordonatorul studiului.
Implicații pentru combaterea obezității
Descoperirea acestui mecanism ar putea avea un impact major asupra tratamentelor pentru obezitate. Oamenii de știință consideră că blocarea acestei căi opioide din creier ar putea contribui la reducerea consumului excesiv de zahăr.
„Există deja medicamente care blochează receptorii opioizi din creier, dar scăderea în greutate este mai mică decât în cazul injecțiilor care suprimă pofta de mâncare. Credem că o combinație a acestor metode sau utilizarea lor alături de alte terapii ar putea fi foarte utilă. Totuși, trebuie să investigăm acest aspect mai departe”, adaugă Fenselau.