Obezitatea infantilă devine una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel global. Un raport recent avertizează că numărul copiilor afectați ar putea ajunge la 228 de milioane până în anul 2040. Datele provin din World Obesity Atlas 2026 și arată că, pentru prima dată în istorie, numărul copiilor supraponderali îl va depăși pe cel al copiilor subponderali, conform Euronews.
Raportul evidențiază o creștere constantă a obezității în rândul copiilor din întreaga lume. În 2025, aproximativ 180 de milioane de copii erau deja afectați, iar tendința este în continuare ascendentă. Specialiștii avertizează că acest prag – în care obezitatea devine mai răspândită decât subnutriția – ar putea fi atins chiar înainte de 2027, reflectând o transformare profundă a modului în care se manifestă malnutriția la nivel global.
Impactul obezității infantile nu se limitează la aspectul fizic. Potrivit raportului, excesul de greutate în copilărie crește semnificativ riscul de apariție a bolilor cronice.
Până în 2040, cel puțin 120 de milioane de copii ar putea prezenta deja semne timpurii ale unor afecțiuni grave, precum boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune sau afecțiuni hepatice. Aceste probleme pot apărea încă din copilărie, afectând dezvoltarea și sănătatea pe termen lung.
Dacă în trecut obezitatea era asociată în principal cu statele dezvoltate, raportul arată că situația s-a schimbat. Creșterea este accelerată în țările cu venituri medii, iar cele mai ridicate rate sunt așteptate în regiuni precum America, estul Mediteranei și Pacificul de Vest. În același timp, peste 180 de țări au înregistrat creșteri ale obezității infantile în ultimul deceniu.
De ce crește obezitatea?
Raportul arată că riscul de a deveni supraponderal în copilărie este influențat de mai mulți factori cunoscuți, inclusiv sănătatea și obiceiurile mamelor, alimentația timpurie și lipsa activității fizice. Totuși, autorii subliniază că mulți factori care contribuie la obezitatea infantilă nu sunt măsurați și monitorizați corespunzător, ceea ce face dificilă evaluarea progresului global.
Printre factorii principali se numără supraponderalitatea și obezitatea maternă, diabetul și fumatul, precum și alăptarea insuficientă în primele luni de viață, calitatea meselor școlare și nivelul scăzut de activitate fizică.
Care sunt consecințele obezității infantile?
Excesul de greutate în copilărie nu doar că crește riscul de boli cronice la vârsta adultă, dar poate avea efecte negative încă din primii ani de viață, o perioadă esențială pentru dezvoltarea sănătoasă. Obezitatea infantilă este un predictor cunoscut al obezității și al altor boli cronice, precum bolile de inimă și cancerul, în viața adultă.
Totuși, semne ale acestor boli pot apărea deja în copilărie. Până în 2040, cel puțin 120 de milioane de copii de vârstă școlară sunt așteptați să prezinte semne timpurii de boli cronice cauzate de un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Printre indicatorii timpurii se numără afecțiuni hepatice, niveluri ridicate de trigliceride (factor de risc pentru bolile cardiovasculare), hiperglicemie (factor de risc pentru diabet) și hipertensiune arterială (factor de risc pentru accident vascular cerebral).
Obezitatea în copilărie și adolescență are, de asemenea, consecințe psihosociale negative, afectând performanța școlară și calitatea vieții, fiind adesea însoțită de stigmatizare, discriminare și bullying, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Care sunt soluțiile?
Raportul subliniază că politicile de prevenire, de unele singure, nu vor fi suficiente. World Obesity Federation solicită politici mai ferme în domeniul sănătății, alimentației, educației și mediului construit, precum și acces echitabil la îngrijire și alimente nutritive pentru toți copiii.
Statele membre ale OMS au stabilit ținte globale de nutriție pentru perioada 2025–2030, care vizează îmbunătățirea nutriției materne, infantile și a copiilor mici. Pe baza nivelurilor din 2012, obiectivul este reducerea supraponderalității cu 5% în următorii cinci ani și creșterea proporției copiilor alăptați exclusiv în primele șase luni de viață la 60%.
Alte obiective includ reducerea cu 40% a numărului de copii sub cinci ani afectați de retard de creștere și scăderea cu 50% a prevalenței anemiei la femeile de vârstă reproductivă.