Pe măsură ce temperaturile globale cresc, numărul de decese cauzate de căldură este în creștere, scrie Euronews. Multe țări se confruntă cu valuri de căldură extreme care au dus la o creștere a deceselor asociate temperaturilor ridicate. În Arabia Saudită, s-a raportat că peste 1.300 de persoane au murit în timpul pelerinajului Hajj din această lună. Multe dintre aceste decese au fost cauzate de stresul termic, întrucât temperaturile din Mecca, orașul unde are loc pelerinajul, au atins 50 de grade Celsius.
Un fenomen similar a fost observat în Europa, unde autoritățile avertizează populația cu privire la valurile de căldură iminente. Unele țări au raportat deja decese cauzate de temperaturile ridicate.
Pentru a reduce riscurile, mai multe țări europene implementează planuri de urgență. Valurile de căldură nu sunt un fenomen nou în Europa, însă numărul deceselor asociate acestora a fost ridicat în ultimii ani.
Un studiu realizat a estimat că, doar între mai și septembrie 2022, aproximativ 61.672 de persoane au murit în Europa din cauza căldurii extreme.
Cum poate căldura să fie fatală?
Camilo Mora, climatolog și profesor la Universitatea din Hawaii, a studiat modul în care căldura extremă poate duce la deces.
Într-un studiu pe care l-a coautorat, Mora a identificat 27 de mecanisme prin care oamenii pot muri din cauza căldurii extreme, totul depinzând de organul care cedează primul.
Potrivit acestuia, corpul elimină căldura prin evaporarea transpirației, însă acest proces funcționează doar dacă temperatura aerului este mai scăzută decât cea a corpului. Dacă temperatura exterioară este egală sau mai mare decât cea a corpului, organismul nu mai poate elimina căldura pe care o generează, ceea ce duce la hipertermie – incapacitatea corpului de a-și regla temperatura.
Mora explică faptul că, în astfel de condiții, corpul încearcă să redirecționeze fluxul sanguin pentru a regla temperatura, însă acest mecanism poate deveni fatal. Pentru a se răci, organismul trimite sângele spre piele, facilitând evaporarea transpirației. Acest proces pune însă presiune pe inimă, care trebuie să pompeze sângele mai rapid pentru a menține tensiunea arterială, ceea ce poate duce la un atac de cord.
În alte situații, această redistribuire a fluxului sanguin poate provoca insuficiență organică. Mora menționează că, la temperaturi foarte ridicate, creierul prioritizează fluxul sanguin către funcțiile esențiale, reducând circulația spre organe mai puțin critice, precum stomacul.
Această reducere a circulației poate deteriora mucoasa intestinală, permițând conținutului intestinal să pătrundă în sânge, ceea ce provoacă probleme grave de sănătate. Mora explică faptul că sistemul imunitar începe să atace aceste toxine, ceea ce determină formarea cheagurilor de sânge. Acestea pot bloca rinichii, iar în cazul unor persoane cu afecțiuni renale preexistente, această situație poate deveni fatală.
În unele cazuri, aceste cheaguri de sânge pot ajunge la creier, provocând complicații grave.
Cine este cel mai expus riscului?
Mora subliniază că persoanele în vârstă și copiii mici sunt cele mai vulnerabile. Pielea persoanelor în vârstă își pierde eficiența în reglarea temperaturii din cauza deteriorării cauzate de-a lungul anilor, iar corpurile copiilor se încălzesc mai rapid decât cele ale adulților.
De asemenea, persoanele supraponderale pot avea dificultăți în eliminarea căldurii, ceea ce le face mai expuse la riscuri.
Mora mai explică faptul că indivizii care consumă substanțe ce afectează capacitatea creierului de a recunoaște și răspunde la temperaturi ridicate, cum ar fi alcoolul sau drogurile, sunt de asemenea expuși unui risc crescut. Aceste substanțe pot împiedica organismul să reacționeze corespunzător la căldură.
Simptome și măsuri de precauție
Pentru a preveni decesele cauzate de căldură, este esențial să se recunoască din timp simptomele afecțiunilor legate de expunerea la temperaturi extreme.
Printre acestea se numără transpirația excesivă, accelerarea ritmului cardiac, amețelile și pierderea cunoștinței.
Pentru a reduce riscurile, specialiștii recomandă evitarea expunerii la temperaturi ridicate și petrecerea timpului în interior, în spații răcoroase.
Alte măsuri de protecție includ hidratarea corespunzătoare, purtarea hainelor lejere, de culoare deschisă, evitarea expunerii la soare în orele de vârf și limitarea exercițiilor fizice intense sau a consumului excesiv de alcool.
Pe termen lung, Mora consideră că planificarea urbană poate fi o soluție, prin plantarea mai multor copaci în orașe pentru a reduce efectele temperaturilor ridicate asupra populației.