Deși Uniunea Europeană este astăzi mai bine pregătită pentru amenințări sanitare decât era în timpul debutului pandemiei de COVID-19, experții avertizează că încă nu există un protocol european unic privind măsurile de carantină și prevenție. Cu toate acestea, UE dispune acum de mai multe mecanisme de coordonare și reacție rapidă în cazul apariției unor noi epidemii sau pandemii, informează Euronews.
Temerile au reapărut recent după cazurile de hantavirus asociate variantei agresive Andes, înregistrate la bordul navei de croazieră MV Hondius. Deși Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control) a clasificat riscul drept „foarte scăzut”, Consiliul Uniunii Europene a activat pe 14 mai mecanismul european de răspuns la crize, în modul de schimb de informații, pentru a monitoriza activ evoluția situației.
Nu există un protocol european unic pentru carantină
În ciuda progreselor făcute după pandemia de COVID-19, statele europene nu au încă un „manual comun” privind carantina și măsurile de distanțare. Totuși, în cazul focarului recent de hantavirus, reacțiile țărilor europene au fost relativ coordonate.
Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte state afectate aplică recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Protocoalele includ carantină de șase săptămâni pentru persoanele cu risc ridicat, testare PCR, monitorizare strictă și limitarea contactului social.
În majoritatea cazurilor, izolarea poate fi făcută la domiciliu. Totuși, unele state au reguli mai stricte. În Marea Britanie, pacienții trebuie să rămână în carantină în spital cel puțin 72 de ore, iar Franța impune internarea pe întreaga durată a izolării, deși autoritățile permit uneori încheierea anticipată a carantinei după primele 14 zile, în funcție de simptome.
SUA recomandă, în schimb, o perioadă de monitorizare de 42 de zile pentru persoanele cu risc ridicat, chiar dacă acestea nu prezintă simptome. Alte țări, precum Australia și Canada, aplică perioade mai scurte de carantină, de aproximativ trei săptămâni.
Ce instrumente are acum Uniunea Europeană
După experiența COVID-19, UE a adoptat două regulamente importante pentru gestionarea viitoarelor crize sanitare.
Primul, Regulamentul 2022/2371, obligă statele membre să se avertizeze reciproc în maximum 24 de ore prin sistemul european de alertă timpurie și răspuns rapid. O amenințare este considerată suficient de gravă dacă este neobișnuită, provoacă un număr mare de decese, se extinde rapid sau depășește capacitatea de reacție a unui singur stat.
Al doilea, Regulamentul 2022/2372, vizează coordonarea și controlul la nivel european și stabilește proceduri comune pentru aprobarea și stocarea vaccinurilor și medicamentelor — unul dintre cele mai controversate subiecte în timpul pandemiei de COVID-19.
Primul mecanism poate fi activat de Comisia Europeană pe baza recomandărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor sau ale Agenției Europene pentru Medicamente, în timp ce al doilea poate fi lansat de Consiliul Uniunii Europene.
În plus, statele membre pot activa și Mecanismul European de Protecție Civilă, destinat sprijinirii echipelor de intervenție și furnizării de echipamente medicale. Spania a apelat deja la acest mecanism în contextul focarului recent de hantavirus. Din mecanism fac parte și zece state din afara UE, inclusiv Republica Moldova, Ucraina, Norvegia și Turcia.
Lecțiile pandemiei COVID-19
Experții spun că Europa este mai bine pregătită decât în 2020 în ceea ce privește schimbul de informații, monitorizarea epidemiologică și coordonarea achizițiilor de vaccinuri și medicamente. Totuși, lipsa unor reguli unitare privind carantina și restricțiile sanitare ar putea crea din nou diferențe majore între state în cazul unei noi pandemii.