Conflictul public dintre influencerițele Andreea Bostănică și surorile Beregoi a monopolizat atenția mediului online. Imaginile distribuite pe rețelele sociale, reacțiile celor implicate și dezbaterile generate în jurul incidentului au adunat milioane de vizualizări și au fost amplificate de televiziuni și portaluri de știri din România și Republica Moldova. Fenomenul ridică însă o întrebare importantă: ce efecte au astfel de conflicte asupra copiilor și adolescenților care urmăresc și admiră aceste personalități?
Psihologul Irina Bostan avertizează că expunerea repetată la agresivitate și umilire publică poate contribui la normalizarea acestor comportamente, dar spune că astfel de situații pot deveni și oportunități valoroase pentru părinți de a discuta cu copiii despre limite, empatie și relații sănătoase.
De ce atrag conflictele atât de multă atenție?
Potrivit psihologului, popularitatea uriașă a acestor episoade nu este întâmplătoare. „Prezentarea în mediul online a situațiilor de criză, violență, conflict sau a emoțiilor negative reprezintă una dintre cele mai rapide modalități de a capta atenția publicului”, explică Irina Bostan. Oamenii sunt programați să reacționeze mai puternic la informațiile negative decât la cele pozitive, fenomen cunoscut în psihologie drept „biasul negativității”.
Această tendință este exploatată frecvent de creatorii de conținut, care folosesc scandalurile și controversele pentru a genera vizualizări și interacțiuni. Problema apare atunci când popularitatea este urmărită fără a lua în calcul impactul asupra publicului tânăr.
„Din păcate, în mediul online, popularitatea și vizibilitatea nu sunt întotdeauna însoțite de responsabilitatea față de valorile, modelele comportamentale și mesajele transmise publicului”, punctează psihologul.
Irina Bostan amintește de teoria învățării sociale a lui Albert Bandura, potrivit căreia oamenii învață comportamente noi observând și imitând modelele pe care le admiră. Astfel, atunci când agresivitatea și umilirea sunt prezentate în mod repetat și sunt recompensate prin atenție, vizualizări, există riscul ca acestea să fie percepute drept comportamente normale și eficiente pentru rezolvarea disputelor.
„Mai multe studii privind agresivitatea online și cyberbullying-ul au constatat că expunerea frecventă la comportamente agresive este asociată cu o probabilitate mai mare ca adolescenții să devină la rândul lor autori, victime sau participanți pasivi la astfel de comportamente. Studiile arătat că experiențele de agresiune online și offline tind să se suprapună și să se consolideze reciproc”, susține psihologul.
Când violența devine „normală”
Expunerea constantă la scandaluri și comportamente agresive poate duce la un fenomen cunoscut drept desensibilizare emoțională. Cu alte cuvinte, reacția emoțională față de suferința altora devine mai slabă în timp.
Acest lucru, explică Irina Bostan, nu înseamnă că tinerii își pierd empatia, ci că pot deveni mai puțin capabili să recunoască impactul emoțional al unor comportamente violente pe care le văd constant prezentate ca divertisment. „Adolescenții pot vedea conflictul ca pe un spectacol și nu ca pe o situație care implică persoane reale și consecințe reale”, subliniază specialista.
Ea atrage atenția și asupra faptului că mediul online elimină multe dintre elementele care stimulează empatia, precum contactul direct, expresiile faciale autentice sau reacțiile emoționale spontane. În plus, conținutul este deseori editat și prezentat selectiv, ceea ce îi privează pe tineri de o imagine completă și obiectivă a situației.
Ce învață adolescenții despre conflicte
Psihologul explică faptul că adolescenții își formează strategiile de gestionare a conflictelor observând modul în care acestea sunt rezolvate de către persoanele relevante pentru ei: părinți, profesori, colegi, prieteni, influenceri sau cei pe care îi admiră.
Atunci când cele mai vizibile modele promovează atacurile publice, expunerea conversațiilor private sau mobilizarea comunităților online împotriva unei persoane, există riscul ca aceste tactici să fie percepute drept legitime.
Mai mult, tinerii tind să reproducă mai frecvent comportamentele care par să fie recompensate. În mediul digital, recompensa este reprezentată de atenție, comentarii, aprecieri și creșterea popularității și să fie transpuse în viața proprie. „Conflictul riscă să fie văzut nu ca o problemă ce trebuie rezolvată, ci ca o modalitate de a obține atenție, popularitate sau validare socială”, avertizează Irina Bostan.
Totodată, efectele nu se limitează la creșterea agresivității. Unii adolescenți devin mai anxioși, mai retrași și dezvoltă impresia că relațiile interpersonale sunt inevitabil conflictuale. În timp, lumea poate fi percepută ca un loc nesigur, iar încrederea în ceilalți poate scădea.
Popularitatea prin dramă
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de psiholog este legătura dintre succesul online și comportamentele dramatice.
Atunci când tinerii observă că suferința, victimizarea sau conflictele generează atenție și notorietate, ei pot ajunge să asocieze succesul cu aceste experiențe. În loc să considere relațiile sănătoase, dezvoltarea personală și starea de bine drept obiective importante, pot începe să creadă că dramatismul și comportamentele extreme sunt căi mai rapide către recunoaștere socială.
„În perioada adolescenței, nevoia de apartenență și tendința de a se identifica cu anumite modele sunt foarte puternice, iar atunci când influențați sau recompensați social anumite comportamente agresive, acestea pot fi percepute ca fiind acceptabile, eficiente sau chiar dezirabile. Astfel, conflictul riscă să fie văzut nu ca o problemă ce trebuie rezolvată, ci ca o modalitate de a obține atenție, popularitate sau validare socială”, punctează experta.
În cazul tinerilor mai vulnerabili, această percepție poate favoriza apariția unor comportamente autoagresive ori agresive, a asumării excesive de riscuri și a unor dificultăți emoționale, precum anxietatea, depresia, scăderea stimei de sine sau problemele de adaptare socială.
Cum se schimbă percepția asupra relațiilor
Irina Bostan atrage atenția că adolescenții nu sunt influențați doar de propriile convingeri, ci și de ceea ce percep ca fiind norma socială. Dacă agresivitatea, manipularea emoțională, umilirea publică sau încălcarea limitelor personale apar frecvent și fără consecințe vizibile, acestea pot deveni comportamente normalizate.
„Este esențial ca adolescenții să fie ajutați să dezvolte modele sănătoase de relaționare și să înțeleagă diferența dintre popularitate și relații bazate pe respect, empatie și limite personale”, spune psihologul.
Ce pot face părinții
Specialista consideră că astfel de situații pot deveni oportunități valoroase pentru dialog între părinți și copii. Totuși, cheia nu este critica sau moralizarea, ci curiozitatea autentică.
Potrivit ei, adolescenții discută rar din proprie inițiativă despre ceea ce consumă online. În schimb, atunci când adulții manifestă interes sincer și creează un spațiu sigur de conversație, tinerii devin mai deschiși.
„Mai mult decât controlul, ceea ce îi protejează pe copii este dialogul constant și interesul sincer pentru lumea lor”, afirmă Irina Bostan.
Psihologul recomandă părinților să urmărească împreună cu copiii anumite videoclipuri, să discute despre influencerii preferați ai acestora și să le adreseze întrebări care stimulează gândirea critică: ce mesaj transmite conținutul, cum s-au simțit persoanele implicate, dacă situația reflectă realitatea și ce consecințe ar avea în viața reală.
În opinia sa, întrebările deschise sunt mult mai eficiente decât reproșurile sau interdicțiile. Scopul nu este controlul, ci dezvoltarea capacității adolescenților de a analiza critic ceea ce consumă online și de a-și construi propriile filtre de evaluare.
„Este important să evităm formulările de tipul «Ai văzut ce au făcut?» sau «Nu trebuie să te comporți așa». Deși intenția adultului este una bună, astfel de mesaje sunt percepute de adolescent ca o critică sau un atac la adresa intereselor sale. În loc să stimuleze reflecția, ele activează mecanisme de apărare și opoziție, iar conversația se transformă rapid într-o confruntare”, accentuează Irina Bostan. Ca rezultat, adolescentul va fi mai puțin dispus să împărtășească în viitor ceea ce urmărește, ce îl interesează sau ce îl preocupă în mediul online.
În schimb, este mult mai eficient să adoptăm o poziție de curiozitate și dialog, adresând întrebări deschise care îl invită să gândească și să își formuleze propriile concluzii:
- Ce ți-a plăcut cel mai mult la acest videoclip?
- Ce crezi că a vrut să transmită persoana respectivă?
- Cum crezi că s-au simțit oamenii implicați în această situație?
- Ai proceda la fel? De ce da sau de ce nu?
- Crezi că ceea ce vezi online reflectă întotdeauna realitatea?
- Ce consecințe ar putea avea un astfel de comportament în viața reală?
- Ce alte modalități ar exista pentru a rezolva această situație?
- Ce calități apreciezi la persoana pe care o urmărești?
- Există ceva ce nu îți place sau cu care nu ești de acord la ea?
Astfel de întrebări nu au rolul de a verifica sau controla copilul, ci de a-l ajuta să își formeze propriile filtre de analiză și să dezvolte o relație mai conștientă cu mediul online.
Dincolo de un simplu scandal
Într-o perioadă în care conflictele dintre influenceri pot eclipsa chiar și evenimente politice sau sociale importante, psihologii atrag atenția că impactul lor nu trebuie evaluat doar prin numărul de vizualizări. Pentru milioane de copii și adolescenți, aceste episoade devin lecții despre relații, succes și rezolvarea conflictelor.
Iar atunci când agresivitatea este prezentată ca divertisment și răsplătită cu popularitate, riscul este ca granița dintre spectacol și realitate să devină tot mai greu de distins.