Stanislav Cebotari, dr., psiholog – criminolog, este preocupat de fenomenele cele mai durute care au loc în societate, cercetând psihologia infractorilor, a persoanelor cu mai multe antecedente penale, a oamenilor dependenți de droguri sau de jocuri de noroc. Articolul trimis în aceste zile la ZdG e despre escrocherii, victime ale cărora ajung în special persoanele în etate.
În ultimii ani, escrocheria a devenit una dintre cele mai răspândite forme de criminalitate. Dacă în trecut infractorii acționau prin metode simple, astăzi aceștia folosesc tehnologii moderne, inteligență artificială, rețele sociale și tehnici sofisticate de manipulare psihologică. Ei cunosc foarte bine mecanismele comunicării, reușesc să obțină informații despre potențialele victime și construiesc scenarii atât de credibile încât chiar și persoanele prudente pot fi induse în eroare. Scopul lor este același: obținerea rapidă a banilor, economiilor sau a altor bunuri de valoare.
De ce sunt vârstnicii cele mai frecvente victime?
Experiența arată că escrocii nu aleg victimele la întâmplare. Ei identifică persoanele cele mai vulnerabile din punct de vedere emoțional și social. Mulți oameni în etate au muncit o viață întreagă și au reușit să economisească niște bani. Totodată, odată cu pensionarea, ei au mai mult timp liber, iar nevoia de comunicare și de atenție crește. În multe familii apar rupturi între generații, iar unii vârstnici locuiesc singuri sau comunică foarte rar cu copiii și nepoții. În aceste condiții, un apel telefonic sau un mesaj aparent binevoitor poate deveni începutul unei manipulări bine organizate. Escrocii exploatează exact aceste vulnerabilități: singurătatea, încrederea excesivă, dorința de a fi ascultat și lipsa unei persoane apropiate care să ofere un sfat la momentul potrivit.
O societate dezbinată este mai vulnerabilă
Un alt fenomen care favorizează dezvoltarea escrocheriilor este diminuarea solidarității dintre oameni. În ultimii ani, societatea R. Moldova a devenit tot mai divizată din motive politice, religioase sau culturale. Comunicarea dintre vecini și dintre membrii comunităților locale s-a redus considerabil.
Când oamenii nu mai discută între ei, nici informațiile despre metodele folosite de infractori nu mai circulă suficient. Astfel, aceeași schemă de escrocherie poate face numeroase victime înainte ca întreaga comunitate să afle despre existența ei.
Unde începe prevenirea?
Combaterea escrocheriei nu este doar responsabilitatea poliției. Este o responsabilitate comună. Organele de drept trebuie să desfășoare campanii permanente de prevenire împreună cu autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ, biserica, medicii de familie, asistenții sociali și organizațiile comunitare. În special în mediul rural, unde informația ajunge mai greu, aceste acțiuni sunt esențiale. Preotul, care vizitează persoanele singuratice, polițistul de sector, primarul, profesorii sau lucrătorii sociali pot deveni adevărați ambasadori ai prevenirii. O simplă discuție despre metodele folosite de escroci poate salva economiile adunate într-o viață.
La fel de important este ca fiecare caz de escrocherie să fie raportat și discutat public. Informația salvează, iar experiența unei victime poate preveni apariția altor victime.
Portretul psihologic al victimei
Deși oricine poate deveni victimă, practica demonstrează existența unor caracteristici întâlnite frecvent la persoanele înșelate:
- persoane care resimt lipsa sprijinului emoțional și a comunicării cu familia;
- persoane care duc o viață izolată și nu sunt implicate în activități sociale sau recreative;
- persoane care își expun frecvent situația financiară, economiile sau bunurile materiale, atrăgând fără să-și dea seama atenția infractorilor;
- persoane care, din cauza înaintării în vârstă sau a unor afecțiuni, prezintă diminuarea atenției, memoriei și capacității de analiză critică;
- persoane care au tendința de a avea încredere rapidă în necunoscuți și evită să ceară sfatul celor apropiați înainte de a lua decizii importante.
Este important să subliniem că aceste caracteristici nu reprezintă defecte personale și nu justifică în niciun fel infracțiunea. Escrocii sunt cei care exploatează intenționat vulnerabilitățile umane.
Recomandări pentru prevenirea escrocheriilor
Combaterea escrocheriilor nu depinde doar de intervenția organelor de drept, ci și de responsabilitatea fiecărui cetățean, a familiei și a întregii comunități. Pentru reducerea numărului de victime sunt necesare câteva măsuri simple, dar esențiale:
• Nu credeți în promisiuni de îmbogățire rapidă. Vârsta aduce experiență de viață, iar aceasta trebuie însoțită de prudență și discernământ. Așa-numitele „oportunități miraculoase”, care promit câștiguri rapide și fără efort, sunt de cele mai multe ori capcane întinse de escroci. Adevărata bunăstare este construită prin echilibru, sănătate, liniște sufletească și relații armonioase, nu prin iluzia banilor obținuți peste noapte;
• Nu luați singuri decizii financiare importante. Orice tranzacție digitală, investiție sau operațiune bancară trebuie analizată împreună cu membrii familiei, persoanele de încredere sau specialiștii din instituțiile oficiale. Un sfat cerut la timp poate preveni pierderea economiilor adunate într-o viață;
• Informați și educați permanent comunitatea. Poliția, autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ, mediul de afaceri, biserica și organizațiile comunitare trebuie să colaboreze pentru organizarea unor campanii constante de informare și prevenire. Cu cât cetățenii sunt mai bine informați, cu atât escrocii au mai puține șanse să își găsească victime;
• Consolidarea sentimentului de securitate este o responsabilitate a statului. Stabilitatea instituțională, politici publice coerente și încrederea cetățenilor în autorități contribuie la dezvoltarea unui climat social sigur, în care infracționalitatea poate fi prevenită mai eficient;
• Fiți prudenți în fața oricărei propuneri de afaceri sau investiții. Persoanele vârstnice ar trebui să evite luarea unor decizii financiare bazate pe promisiuni spectaculoase sau pe presiunea timpului. Orice plan investițional trebuie verificat împreună cu specialiști autorizați și exclusiv prin intermediul instituțiilor oficiale;
• Familia rămâne cea mai importantă formă de protecție. Copiii și nepoții au datoria morală de a menține o comunicare constantă cu părinții și bunicii lor, de a-i informa despre noile metode de fraudă și de a le oferi sprijin ori de câte ori iau decizii importante. Grija, atenția și dialogul din familie reprezintă cea mai eficientă barieră împotriva manipulării. Atunci când un vârstnic devine victima unei escrocherii, consecințele nu afectează doar patrimoniul acestuia, ci produc suferință, neputință și sentimentul de vinovăție resimțit de întreaga familie.
Escrocheria este o infracțiune care se adaptează rapid la schimbările societății, deci, și prevenirea trebuie să evolueze permanent. Informarea populației, consolidarea relațiilor dintre membrii comunității și colaborarea dintre cetățeni și instituțiile statului reprezintă cele mai eficiente arme împotriva acestui fenomen, iar cea mai valoroasă investiție nu este doar în tehnologie sau în măsuri de securitate, ci în educația oamenilor. Un cetățean informat, vigilent, conectat la comunitatea sa este mai greu de manipulat decât unul izolat, lipsit de sprijin. Deci, prevenirea începe cu fiecare dintre noi: printr-o conversație, un sfat oferit la timp, prin grija față de cei mai vulnerabili.
Aneta GROSU, ZdG