Adriana Galer Rotaru este o tânără din R. Moldova care după ce a absolvit Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii a rămas să muncească peste ocean. A obținut licența în domeniul informaticii și fizicii, cu aplicații în domeniul medicinei. „Într-un orizont de timp mai îndepărtat, oricine, din orice punct de pe glob, s-ar putea conecta printr-o aplicație și primi diagnostic medical sau tratament de urgență în câteva secunde. Acest lucru este posibil, mai ales că inteligența artificială a luat amploare în ultimii ani”, consideră Adriana.
„Am descoperit pasiunea pentru robotică încă pe când am construit și pilotat primul meu quadcopter”
Adriana activează în domeniul tehnologiilor autonome cu aplicare în medicină și sănătate. Interesul pentru acest domeniu l-a dezvoltat fiind încă în R. Moldova.
„În R. Moldova am făcut cercetare de laborator în medicină în colaborare cu Institutul de Cardiologie din Moldova și profesori de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie «Nicolae Testemițanu». Direcția mea de cercetare s-a axat pe stresul oxidativ și cardiotoxicitate în tratamentul anticancer. Împreună cu cercetători în cardiologie, am dezvoltat o metodologie de prelungire a duratei de viață cu restricție calorigenă și am demonstrat efectele toxice ale chimioterapiei asupra inimii. Cercetările au rezultat în publicații în jurnale internaționale precum «European Journal of Heart Failure» și participarea la World Congress of Heart Failure în 2017 și 2018”, povestește tânăra.
În urmă cu 7 ani, a luat decizia de a pleca în SUA. A reușit să se integreze destul de repede, în mare parte, datorită prietenilor care au ajutat-o să treacă peste momentele dificile.
„Sistemul de învățământ din SUA se bazează pe gândire critică, creativitate și aplicabilitate. Sistemul de învățământ din R. Moldova, cel puțin acel școlar despre care cunosc, se axează mai mult pe memorizare.În anii de licență am înțeles că sunt atrasă de domeniul dispozitivelor autonome și robotică”, povestește tânăra. Pe lângă robotică, ea mai este pasionată de șah și drumeții.
În SUA, cel mai mult i-a lipsit familia, dar încearcă să revină în R. Moldova cât se poate de des. Adriana zice că a fost mereu pasionată de tehnologii, iar robotica îi oferă posibilitatea să creeze tehnologii care operează de sine stătător și mai eficient decât ar face-o un om.
„Robotica, în esență, este o artă de a transpune modul de gândire și percepere a creierului uman într-un dispozitiv care să poată face aceleași sarcini, iar inginerul care dezvoltă aceste tehnologii are rolul de creator și învățător. Am descoperit pasiunea pentru robotică încă pe când am construit și pilotat primul meu quadcopter, un tip de dronă cu 4 rotoare, împreună cu niște prieteni de la Harvard”, spune aceasta.
„Am explorat mai multe opțiuni, iar cel mai atrasă am fost de cele în care se aplică informatica în medicină”
În SUA a început să studieze domeniul tehnologiei și dispozitivelor cu aplicație în medicină. A colaborat cu cercetători de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară și fizicieni de la Harvard.
„În anii 2018-2021 am hotărât să avansez în domeniul tehnologiilor aplicative, fiindcă eram foarte fascinată de ideea de a construi tehnologie care să aibă un impact direct asupra vieții oamenilor. Am explorat mai multe opțiuni, iar cel mai atrasă am fost de cele în care se aplică informatica în medicină. Atunci mi-am dat seama că algoritmii informatici pot fi folosiţi pentru a îmbunătăţi prevenirea afecțiunilor sau înţelegerea unor seturi de date imense care nu pot fi analizate manual”, relatează Adriana.
Tânăra susține că împreună cu cercetători de la Harvard și Pete Warden, fondatorul companiei „Useful Sensors”, fost șef al diviziunii TensorFlow Micro la Google, au dezvoltat un dispozitiv de detectare și prevenire a problemelor cardio-respiratorii, precum sforăitul. „Dispozitivul înregistra sunetele din timpul somnului, putea estima diagnosticul, dar și vibra pentru ca persoana să-și schimbe poziția. «Tiny Machine Learning» (TinyML), metoda folosită de noi pentru a dezvolta modelul respectiv, este o metodă nouă în machine learning (subset al inteligenței artificiale care se axează pe construcția sistemelor care pot învăța sau își pot îmbunătăți performanțele, în funcție de datele pe care le procesează, n.r.), în care modelele rulează pe un dispozitiv încorporat, consumând energie și memorie minimă și păstrând un grad de precizie înalt. E un domeniu care merită explorat, mai ales că se aplică în medicină, securitate și dispozitive asistive, deoarece rezultatele pot fi procesate în timp real și asigură protecția datelor, ele fiind accesate doar pe dispozitiv”, spune Adriana.
„Un alt proiect important la care lucrez este studiul bateriilor cu litiu pentru mașinile autonome. Am reușit să extindem aplicabilitatea modelelor TinyML pentru a testa și prezice performanța bateriilor și sistemelor de baterii încă din perioada timpurie de manufacturare și testare, în colaborare cu cercetători de la Tesla și STMicroelectronics din Italia. În acest domeniu, am reușit să public un studiu care sper să aibă impact major în reducerea costurilor de înlocuire sau reparare a bateriilor pentru mașini electrice”, menționează aceasta.
Adriana a fost angajată și la Microsoft. De doi ani activează la „Zipline”, o companie care livrează cu ajutorul dronelor medicamente de necesitate primară, sânge și vaccinuri în Africa, Statele Unite și Japonia. Compania anunță că proiectează, produce și operează cel mai mare sistem de logistică și livrare instantanee din lume.
Tânăra creează algoritmi care programează traseele pentru drone în spațiul aerian și dezvoltă sistemele care asigură eficiența acestora, scopul fiind ca livrările de medicamente pentru pacienți să aibă loc rapid. În activitatea sa, Adriana încearcă să facă față mai multor dificultăți. Aceasta crede că cea mai mare provocare a industriei roboticii și tehnologiilor autonome este integrarea completă și dobândirea încrederii consumatorului. „Dispozitivele autonome, fie asistive sau mobile, sunt percepute ca având risc ridicat, deoarece nu sunt mânuite sau controlate de o persoană. Aceasta explică gradul înalt de reglementare și standarde de siguranță care sunt aplicate asupra industriei și care poate încetini inovația”, zice Adriana. Aceasta susține că în domeniul dronelor, „fiecare țară are legi specifice de operare și certificare”.
„Operatorii și inginerii de drone trebuie să obțină acordul autorităților de aviație și să îndeplinească cerințele de siguranță în spațiul aerian în care operează. În cazul în care dronele sunt utilizate în domeniul medicinei, se aplică un set adițional de cerințe de păstrare și transportare a medicamentelor, deoarece medicina este un domeniu de importanță națională. Respectiv, la «Zipline», inginerii conlucrează activ cu administrația federală a Statelor Unite și agenții de aviație din Japonia, Rwanda și Ghana pentru a se asigura că livrarea medicamentelor are loc în siguranță și respectă aceste cerințe”, povestește tânăra.
„Mi-ar plăcea să pot sprijini inginerii de acasă să se implice activ în domeniul roboticii”
Robotica, deși un domeniu tânăr, a evoluat rapid în ultimele decenii – de la jucăriile robotizate la dispozitive avansate utilizate în medicină pentru diagnosticare, tratare și prevenirea afecțiunilor. Adriana consideră că în următorii 10-20 de ani aceste tehnologii vor putea fi operate de inteligența artificială. „Astfel, într-un orizont de timp mai îndepărtat, oricine, din orice punct de pe glob, s-ar putea conecta la această rețea printr-o aplicație și primi diagnostic medical sau tratament de urgență în câteva secunde. Acest lucru este posibil, mai ales că inteligența artificială a luat amploare în ultimii ani”, spune aceasta. Tânăra susține că psihologia și psihoterapia vor fi ultimele domenii schimbate de robotică. „Pentru a face un robot să înțeleagă complexitatea psihologiei umane, spre exemplu, o stare de fericire sau de empatie, ar trebui ca cercetătorii să înțeleagă cum să modeleze gândirea și trăirile umane, ca mai apoi să le poată transpune tehnologiilor”, zice Adriana.
Consideră că în următorii 50 de ani, robotica va continua să înlocuiască munca manuală și, treptat, o parte din industria serviciilor. „În China, dronele pentru desfășurarea pesticidelor în ferme, roboții de depozit pentru despachetarea camioanelor și roboții cu viziune activată pentru controlul calității din fabrică au redus dramatic locurile de muncă din aceste sectoare. În SUA, companiile de logistică precum Amazon operează roboți care transportă cutiile în depozitele de stocare a produselor. În câțiva ani, întrucât tehnologiile autonome devin mai sofisticate, acestea vor înlocui și o parte din industria serviciilor, inclusiv domeniul asistență clienți, vânzări, consultanță sau marketing”, spune Adriana.
Tânăra susține că R. Moldova are un potențial mare în domeniul tehnologiilor, cu cercetători capabili și o comunitate de ingineri în creștere. „Cred că există talent imens în domeniul tehnologiilor în R. Moldova care merită explorat. Mi-ar plăcea să pot sprijini inginerii de acasă să se implice activ în domeniul roboticii. Cred că există mai puțin interes, deoarece este o industrie care necesită mult capital. Partea încurajatoare este că aceste companii mari se extind la nivel global, iar Europa de Est este un mediu favorabil pentru această industrie, care depinde strict de reglementare și cât de permisive sunt legile din țara gazdă. Dacă Europa de Est devine o regiune prietenoasă, companiile vor recruta talent local, creând astfel oportunități pentru tinerii ingineri de aici. Până atunci, inginerii pasionați de robotică pot aplica pentru oportunități la distanță, întrucât majoritatea companiilor de robotică din SUA sunt în căutare de ingineri talentați, indiferent de naționalitate sau origine”, menționează Adriana. De asemenea, aceasta spune că tinerii pot participa la concursuri de robotică, la competiții organizate de companii direct sau pot participa la activități de cercetare în cadrul unei instituții de top.