Creșterea temperaturilor globale ar putea devasta producția agricolă la nivel mondial, avertizează un nou studiu publicat în revista Nature, care estimează că Statele Unite ar putea înregistra un declin de 50% în producția unora dintre cele mai importante culturi până la sfârșitul secolului, notează CNN, transmite G4Media.
Potrivit analizei, realizată pe parcursul a opt ani de o echipă internațională de cercetători, inclusiv experți de la Stanford și Universitatea din Illinois, efectele crizei climatice asupra sistemului alimentar global sunt „printre cele mai înfricoșătoare”. Studiul a analizat șase culturi fundamentale pentru alimentația umană: porumb, soia, orez, grâu, manioc și sorg, în peste 12.000 de regiuni din 54 de țări, care împreună furnizează peste două treimi din caloriile consumate de omenire.
Pentru fiecare grad Celsius în plus față de nivelurile preindustriale, producția alimentară globală ar putea scădea, în medie, cu 120 de calorii pe zi pentru fiecare persoană
Pentru prima dată, cercetătorii au combinat estimările impactului încălzirii globale cu date reale despre modul în care fermierii încearcă să se adapteze, fie prin schimbarea soiurilor cultivate, fie prin modificarea practicilor de irigare. Rezultatele sunt îngrijorătoare: pentru fiecare grad Celsius în plus față de nivelurile preindustriale, producția alimentară globală ar putea scădea, în medie, cu 120 de calorii pe zi pentru fiecare persoană.
„Dacă clima se încălzește cu 3 grade, este practic ca și cum toată populația planetei ar renunța la micul dejun”, a declarat Solomon Hsiang, autor al studiului și profesor de politici de mediu la Stanford Doerr School of Sustainability.
Proiecțiile sunt deosebit de sumbre pentru culturile de grâu, soia și porumb, esențiale pentru economia agricolă globală. În scenariul în care arderea combustibililor fosili continuă la un nivel ridicat:
-
producția de porumb ar putea scădea cu 40% în centura cerealieră a SUA, China de Est, Asia Centrală, sudul Africii și Orientul Mijlociu;
-
grâul ar putea înregistra scăderi de 40% în SUA, China, Rusia și Canada;
-
soia ar putea suferi pierderi de până la 50% în SUA.
„Locurile din Midwest care sunt foarte bine adaptate la producția actuală de porumb și soia vor fi grav afectate într-un viitor cu încălzire accentuată”, a explicat Andrew Hultgren, coautor al studiului și profesor asistent la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign. „Începi să te întrebi dacă Centura Porumbului va mai fi Centura Porumbului în viitor”.
Unele dintre cele mai dezvoltate țări ale lumii vor fi cele mai afectate
Paradoxal, unele dintre cele mai dezvoltate țări ale lumii vor fi cele mai afectate, tocmai pentru că sistemele lor agricole sunt optimizate pentru un climat temperat stabil. „Zonele mai sărace, unde condițiile climatice sunt deja dure, tind să fie mai adaptate și mai pregătite pentru efectele crizei climatice”, a spus Hsiang.
Totuși, nici țările în curs de dezvoltare nu sunt scutite. În Africa sub-sahariană, culturile de manioc, o sursă vitală de nutriție, sunt amenințate de temperaturile extreme. „Unul dintre motivele pentru care oamenii cultivă manioc este că este destul de rezistent la secetă, dar vedem că este totuși grav afectat de condițiile de căldură extremă”, a subliniat Hsiang.
Shelby McClelland, cercetătoare în schimbări climatice și agricultură la Universitatea din New York, care nu a fost implicată în studiu, a remarcat: „Autorii arată că deciziile actuale de adaptare nu sunt suficiente pentru a asigura securitatea alimentară viitoare”.
„Ca specie, nu ne-am confruntat niciodată cu așa ceva”
Pe de altă parte, Erin Coughlan de Perez, profesor asociat la Universitatea Tufts și specialistă în gestionarea riscului climatic, a atras atenția că studiul nu include două mecanisme importante de adaptare: schimbarea tipurilor de culturi și modificarea perioadelor de plantare. În SUA, de exemplu, culturile de porumb și soia s-au deplasat către nord, o tendință care ar putea compensa parțial efectele schimbărilor climatice, a explicat ea pentru CNN.
„Datele se acumulează. Politicienii închid ochii… Modul în care folosim terenul nu se schimbă suficient de rapid sau radical. Există pionieri care încearcă, dar, per ansamblu, spațiul de manevră la nivel global se reduce”, a avertizat Tim Lang, profesor emerit de politici alimentare la City St George’s, University of London.
Studiul reprezintă un nou semnal de alarmă privind costurile uriașe ale inacțiunii. „Este o problemă majoră. Este incredibil de costisitoare. Ca specie, nu ne-am confruntat niciodată cu așa ceva”, a conchis Hsiang.