Close Menu

    Abonează-te la actualizări

    Obține ultimele noutăți pe email

    Cele mai populare

    Octombrie – Luna Internațională de Conștientizare a Cancerului Mamar: peste 1 400 de cazuri noi înregistrate în R. Moldova în 2025

    De ce copilul refuză alimentele noi? Tot ce trebuie să știi despre neofobie

    Rețetă pentru mic dejun: budincă din chia cu scorțișoară și mere

    Facebook X (Twitter) Instagram
    • Ziarul de Gardă
    • Despre noi
    • Publicitate
    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube TikTok Telegram
    ZdGUST
    • Sănătate
    • Gastronomie
    • Odihnă
    • Muncă
    • Mediu
    • Stil
    • Cultură
    Susține
    ZdGUST
    Mediu

    „Mlaștinile stochează mai mult CO2 decât toate pădurile din lume”. Un studiu avertizează asupra protecției acestora

    13/02/20253 Mins Read39
    Foto: Murdo MacLeod/The Guardian
    Share
    Telegram Facebook Twitter WhatsApp Email

    Cercetătorii atrag atenția asupra pericolelor majore pe care le reprezintă mlaștinile nesecurizate, care stochează mai mult carbon decât toate pădurile lumii la un loc. Protejarea lor ar putea fi cheia pentru atingerea obiectivelor climatice globale, scrie The Guardian. 

    Mlaștinile, ecosisteme umede esențiale pentru reglementarea climei, sunt periculos de nesecurizate, arată un nou studiu global. Aceste zone stochează cantități uriașe de carbon, însă continuarea exploatării lor ar putea distruge obiectivele climatice internaționale și ar duce la o creștere accelerată a emisiilor de CO2.

    The Guardian scrie că, deși acoperă doar 3% din suprafața terestră a planetei, mlaștinile conțin mai mult carbon decât toate pădurile lumii, iar activitățile agricole și miniere care drenază aceste zone eliberează cantități imense de dioxid de carbon.

    Protecția, insuficientă la nivel global

    Studiul a constatat că doar 17% din mlaștini sunt protejate, iar în țările cu cele mai mari suprafețe de mlaștini, precum Canada, Rusia și Indonezia, acest procent scade și mai mult. Mlaștinile din aceste zone sunt expuse în mod constant riscurilor de degradare din cauza activităților umane. În contrast, pădurile tropicale și mangrovele ( ecosisteme de coastă formate din specii de arbori și arbuști care trăiesc în ape sărate sau salmastre) beneficiază de un procent mult mai mare de protecție – 38% și respectiv 42%.

    Valoarea ecosistemelor de mlaștini

    Mlaștinile nu doar că stochează carbon, dar au și un rol crucial în prevenirea inundațiilor și secetelor, captând apă și reglementând fluxurile de apă subterană. Ele sunt, de asemenea, habitat pentru diverse specii de plante și animale. Protejarea acestora este esențială nu doar pentru climă, dar și pentru biodiversitatea globală.

    Studiul subliniază că protejarea mlaștinilor reprezintă o soluție cost-eficientă pentru combaterea schimbărilor climatice. În plus, o mare parte dintre mlaștini se află pe terenuri ale popoarelor indigene, care au demonstrat capacitatea de a gestiona aceste ecosisteme în mod sustenabil.

    Acțiuni necesare pentru protejarea mlaștinilor

    Cercetătorii recomandă extinderea ariilor protejate și o gestionare mai bună a acestora, întrucât multe dintre aceste zone sunt insuficient finanțate. În plus, reglementările de mediu mai stricte și îmbunătățirea drepturilor asupra terenurilor pentru popoarele indigene sunt măsuri esențiale pentru prevenirea degradării suplimentare.

    În 2025, se preconizează o oportunitate importantă pentru a include protejarea și restaurarea mlaștinilor în planurile climatice și de biodiversitate ale țărilor, contribuind astfel la îndeplinirea angajamentelor internaționale.

    O „bombă” care poate fi prevenită

    Studiul subliniază că mlaștinile sunt unele dintre cele mai valoroase ecosisteme, dar protecția lor rămâne insuficientă.

    „Carbonul stocat în mlaștini a fost acumulat de-a lungul a sute sau chiar mii de ani și nu poate fi înlocuit într-un timp relevant pentru acțiunile climatice. De aceea, mlaștinile sunt adesea numite o bombă de carbon, deoarece odată ce aceste emisii sunt eliberate, ele continuă pe termen lung, iar acest carbon nu mai poate fi recuperat.”, a declarat Dr. Kemen Austin, cercetătorul principal al studiului.

    mlaștini

    Articole asemănătoare

    RECOMANDATE 11/10/2026

    Octombrie – Luna Internațională de Conștientizare a Cancerului Mamar: peste 1 400 de cazuri noi înregistrate în R. Moldova în 2025

    RECOMANDATE 11/10/2026

    De ce copilul refuză alimentele noi? Tot ce trebuie să știi despre neofobie

    Gastronomie 11/10/2026

    Rețetă pentru mic dejun: budincă din chia cu scorțișoară și mere

    Populare în ultima lună
    Nu orice simptom are nevoie de vitamine și minerale. Ce trebuie să știm despre suplimentele alimentare
    08/10/2026154 Views
    „Eu nu credeam că există atâta dragoste în jur”. Astăzi ne amintim de Viorel Mardare
    07/10/2026154 Views
    Micul dejun care te lasă fără energie: alimentele pe care nutriționiștii recomandă să le eviți
    07/10/202674 Views
    Drumeții și plimbări cu bicicleta: patru trasee noi, la Sireți
    09/10/202642 Views
    Recomandate
    RECOMANDATE 11/10/20262 Mins Read12 Views

    Octombrie – Luna Internațională de Conștientizare a Cancerului Mamar: peste 1 400 de cazuri noi înregistrate în R. Moldova în 2025

    În R. Moldova au fost înregistrate 1 403 cazuri noi de cancer mamar în anul…

    De ce copilul refuză alimentele noi? Tot ce trebuie să știi despre neofobie

    Rețetă pentru mic dejun: budincă din chia cu scorțișoară și mere

    Cum recunoaștem intoxicația cu ciuperci și ce măsuri putem lua pentru a o preveni

    Stay In Touch
    • Facebook
    • Twitter
    • Instagram
    • YouTube
    • TikTok
    • Telegram

    Abonează-te la actualizări

    Dacp vrei să obții ultimele noutăți, introdu adresa de email

    Despre noi

    ZdGust este un nou proiect jurnalistic al ZdG care vine ca o recompensă după porția de investigații și materiale despre corupție, justiție și drepturile omului. ZdGust este un proiect care vorbește și despre cealaltă fațetă a vieții: sănătate, mediu, etica muncii, gastronomie, timp liber și tot ce poate face omul ca să înfrumusețeze viața sa și a comunității fără a dăuna mediului înconjurător. 
    Prin acest proiect, echipa editorială dorește să creeze un spațiu unde frumusețea vieții cotidiene este celebrată și împărtășită într-un mod accesibil și captivant.

    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube WhatsApp TikTok Telegram
    Recomandate

    Octombrie – Luna Internațională de Conștientizare a Cancerului Mamar: peste 1 400 de cazuri noi înregistrate în R. Moldova în 2025

    De ce copilul refuză alimentele noi? Tot ce trebuie să știi despre neofobie

    Rețetă pentru mic dejun: budincă din chia cu scorțișoară și mere

    Cele mai populare

    Nu orice simptom are nevoie de vitamine și minerale. Ce trebuie să știm despre suplimentele alimentare

    „Eu nu credeam că există atâta dragoste în jur”. Astăzi ne amintim de Viorel Mardare

    Micul dejun care te lasă fără energie: alimentele pe care nutriționiștii recomandă să le eviți

    © 2026 Un proiect Ziarul de Gardă. 
    • Home
    • RECOMANDATE
    • Ziarul de Gardă

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.