Recipientele din sticlă: când sunt de preferat
„Din punct de vedere al sustenabilității, sticla este imbatabilă: complet reciclabilă, ușor de curățat și foarte igienică, este întotdeauna sigură pentru păstrarea alimentelor. Nu are limitări pentru conservare: poate fi folosită cu alimente reci, calde sau acide. Problema este că sticla nu este foarte practică”, remarcă Di Flaviano. De fapt, poate fi greu de gestionat: grea în geantă, voluminoasă pe rafturile bucătăriei, se sparge. Așadar, dacă nu aveți spațiu, orientați-vă spre alte opțiuni, cu discernământ.
Recipientele din plastic: care sunt cele mai bune
Recipientele din plastic rămân soluția cea mai practică și nu neapărat nesustenabilă dacă se folosesc cele lavabile și, prin urmare, reutilizabile de multe ori: sunt ușoare, deci pot fi puse în rucsac atunci când sunt folosite pentru a transporta prânzul și ocupă puțin spațiu. În concluzie, au avantajele lor, dar nu toate sunt la fel.
„Pentru a verifica dacă plasticul este potrivit pentru păstrarea alimentelor, uitați-vă la siglă. Sunt multe, dar trebuie să țineți minte siglele PE (polietilenă), HDPE (polietilenă de înaltă densitate) și PP (polipropilenă). Acestea sunt tipurile de plastic de preferat pentru păstrarea alimentelor deoarece sunt foarte rezistente și, prin urmare, sigure: chiar și în cazul alimentelor calde sau acide nu eliberează substanțe periculoase pentru sănătate”, explică expertul.
Aluminiul: când este cu adevărat sigur
Unul dintre materialele pe care le folosim poate cel mai greșit este aluminiul, în special tăvile, pe care tindem să le spălăm după utilizări atunci când nu sunt prea deteriorate, ignorând faptul că astfel se deteriorează și eliberează mai ușor substanțe potențial toxice în contact cu alimentele.
„Aluminiul nu ar trebui să fie în contact cu alimente acide precum citricele sau roșiile. Dacă nu aveți alternativă, folosiți o foaie de hârtie de copt ca barieră”, spune Di Flaviano. „În plus, aveți grijă: există diferite tipuri de aluminiu, fiecare cu utilizarea sa specifică, care este întotdeauna indicată pe etichetă”.
Folia de aluminiu urmează, evident, aceeași regulă. Obișnuiți să o folosiți pentru a înfășura lămâile după ce ați folosit o jumătate? Găsiți o alternativă, mai ales dacă acea jumătate de lămâie va rămâne în frigider câteva zile. „De asemenea, timpul de contact face diferența: în jumătate de zi acidul din lămâie nu are timp să corodeze aluminiul, în trei zile, da.”
Folia alimentară: ce să alegi și cum să o folosești
Folia alimentară urmează practic aceeași regulă ca și plasticul: „În general, este un material excelent care creează o barieră protectoare ce protejează alimentele. Și în acest caz, trebuie să ținem cont de câteva sigle. Folia din PVC (policlorură de vinil) este de generație veche, foarte rezistentă, dar nu este potrivită pentru înfășurarea alimentelor grase, deoarece poate elibera ftalați, derivați ai petrolului.
Este de preferat folia din PE (polietilenă), chiar dacă este mai puțin aderentă și flexibilă, dar ea poate fi utilizată în contact cu toate alimentele fără riscuri”, spune Di Flaviano. „Este greu să reții toate siglele, dar în fond nu este necesar: citiți întotdeauna recomandările producătorilor deoarece pe ambalaj este întotdeauna indicat cum să folosiți produsele.”
Foaia de ceară de albine: alternativa sustenabilă
Dacă însă căutați o alternativă sustenabilă, o altă modalitate excelentă de a păstra alimentele sunt foile de ceară de albine, realizate din materiale 100% naturale. „Sunt sigure, deoarece, la fel ca toate produsele înainte de a fi puse pe piață, trec prin diverse teste pentru siguranță.”
Sursa: G4Food.ro