Cobza, împreună cu tehnicile, cunoștințele și muzica tradițională asociate acestui instrument, a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii.
Decizia a fost adoptată în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi. În R. Moldova, în prezent, sunt doar doi meșteri care o mai confecționează.
În Republica Moldova, arta confecționării cobzei este dusă mai departe de doar doi meșteri lutieri: Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi, Ștefan. Atelierul familiei Dron este, în prezent, singurul loc din țară unde se mai construiesc cobze tradiționale, realizate atât pentru artiști din R. Moldova, cât și pentru muzicieni din străinătate.
Potrivit comunicatului, includerea cobzei în patrimoniul UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii simbolice și artistice a acestui instrument, dar și a rolului său în identitatea culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, decizia contribuie la creșterea vizibilității patrimoniului cultural comun românesc.
Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost depus în comun de România și Republica Moldova, continuând cooperarea culturală dintre cele două state. Este al cincilea dosar realizat împreună, după înscrierea în patrimoniu a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022).