Timp de 35 de zile, echipa filmului documentar „Floarea Vieții” a străbătut țara de la Nord la Sud și de pe un mal al Nistrului pe celălalt, vizitând sute de sate pentru a surprinde în imagini frumosul păstrat în casele și ogrăzile oamenilor. Într-o perioadă în care moștenirea vizuală rurală dispare cu o viteză alarmantă, filmul își propune să devină o arhivă vie — un reper pentru cei care caută inspirație în arhitectura și decorul tradițional.
Regizorul Victor Maxian povestește cum a luat naștere această călătorie și ce a descoperit pe parcursul celor 35 de zile de filmări. Premiera filmului va avea loc pe 23 decembrie, la cinematograful „Odeon”.
Simbolul care a dat numele filmului
Victor Maxian afirmă că titlul a apărut firesc, după ce a observat simbolul „Floarea Vieții” repetându-se în foarte multe locuri: „L-am văzut pe garduri, porți, fațadele caselor și pe țesături. L-am văzut nu doar în Moldova, dar și în alte țări.” Ulterior, a descoperit și încărcătura istorică a semnului: „Este unul dintre cele mai vechi și răspândite simboluri geometrice sacre din lume. Faptul că l-am întâlnit prin satele noastre este o legătură directă cu patrimoniul cultural mondial.”
Pentru regizor, titlul are și o semnificație poetică: „Floarea Vieții…îmi amintește de ce are mai bun viața să dea — flori, voioșie, bucurie de a trăi, dorința și setea de dragoste, este acel moment când totul e bine, e punctul de sus al existenței .”
Cum au fost selectate satele
Echipa a filmat timp de 35 de zile, străbătând toate regiunile țării. „Chiar am filmat foarte mult. Ne-am propus să mergem prin toate raioanele ca să analizăm formele caselor și modul în care oamenii le decorează”, explică Maxian.
Procesul de selecție a fost unul simplu: „Am luat harta și am căutat drumuri către localități din extrema nordică precum Naslavcea sau Criva. Am pornit într-acolo și încet, încet am coborât, trecând prin cât mai multe sate.”
Echipa a ales intenționat ulițele cele mai vechi și mai înguste: „Se știe că cele mai frumoase case sunt departe de traseul principal. Ba chiar ne-am creat și o obișnuință de a vedea pe hartă partea veche a satului, cea care de sus își prezintă ulițele întortocheate, nu dreptunghiulare – semn că au fost create într-o perioadă mai recentă”. De asemenea, filmările au avut loc și pe malul stâng al Nistrului: „Am trecut Nistrul și am filmat și acolo aproape în toate satele.”
Frumosul născut din ceea ce ai la îndemână
Regizorul spune că l-a marcat ingeniozitatea oamenilor în a-și crea propriile elemente decorative: „Țin minte că la filmări am descoperit un lucru pe cât de simplu pe atât de genial, oamenii își creau case și le înfrumusețau din materialele pe care le aveau la îndemână. Așa au apărut renumitele case cu coloane de piatră si capiteluri cu coarne de berbec din zona Orhei unde sunt cariere de piatra moale pentru sculptat, așa au aparut porțile masive din lemn cu elementul soarelui pe ele din zona Călărași, unde sunt codri si lemn evident ca mult”
Chiar și odată cu apariția materialelor moderne, dorința de frumos nu a dispărut: „Elementele de decor au răzbit prin ciment sau metal. Oamenii au găsit alte soluții pentru a le aplica. De ce? Dorința de a fi înconjurat de frumos era mai presus.”
Maxian subliniază și miza filmului: „Noi am pornit să căutăm cum se manifestă dorința oamenilor de a arăta că ei trăiesc frumos. Noi nu am făcut o listă de elemente care sunt tradiționale și care nu — această cale e prea periculoasă. Noi am arătat omul și frumosul din jurul lui, cel mai adesea creat cu mâini proprii. Ceea ce azi practic a dispărut ca obicei.”
Scopul principal este conservarea vizuală a elementelor de decor care dispar treptat
Documentarul se adresează unui public larg, spune regizorul: „Filmul este pentru toată lumea, obișnuim noi să zicem în cinema.”
Scopul principal este conservarea vizuală a elementelor de decor care dispar treptat: „Acest film a fost creat în primul rând pentru a aduna cât mai multe imagini cu elemente de decor din diferite zone ale țării, care din păcate, în ultima vreme, dispar cu o viteză uluitoare. Pentru oricine va dori să acceseze această informație — de la cei care își construiesc o casă, un gard sau o poartă, până la cei curioși cum se făcea cândva.”
Chiar dacă documentarele sunt percepute uneori ca dificile, Maxian crede că „Floarea Vieții” aduce și o stare de calm: „Reușește să-ți livreze acea stare de relaxare și, pe alocuri, te ajută să călătorești în timp, acolo unde nu există grabă, unde iarna e lungă și altceva decât să țeși un covor în tihna focului din sobă nu ai a face. E ca o vizită la bunica în Casa Mare — în liniștea și mirosul de flori de tei puse la uscat, unde te culci să faci amiaza.”
Echipa filmului
- Producție – Virgiliu Mărgineanu, OWH Studio
- Protagonist – Varvara Buzilă
- Regie/imagine – Victor Maxian
- Autoarea ideii/co-scenaristă – Diana Vlas
- Sunet – Constantin Coadă
- Camera a doua – Lucian Spătaru
Trailerul filmului a fost lansat pe 4 decembrie, iar premiera va avea loc pe 23 decembrie, la cinematograful „Odeon”.
Maria Genunchi