Odată cu schimbările bruște de temperatură, trecerea de la căldură la frig poate afecta organismul nostru, iar imunitatea poate scădea, facilitând astfel îmbolnăvirea cu diferiți viruși. În acest context, am discutat cu medicul infecționist Petru Paveliuc, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, despre viroze, gripă și măsurile de prevenție necesare pentru a ne proteja sănătatea în sezonul rece.
— Ce este gripa? Există diferențe între viroză și gripă?
— Diferențe majore între viroză și gripă nu sunt, pentru că și gripa este, la fel, o viroză. Când ne referim anume la viroze, ele sunt, de obicei, respiratorii: aici pot fi incluse și alte afecțiuni, viruși care afectează și intestinele. Dacă vorbim despre virozele respiratorii, cele mai frecvente în sezonul acesta sunt gripa, paragripa, iar la copiii mici este vorba despre virusul respirator sincitial. La marea majoritate a copiilor și adulților sunt rinovirozele.
Rinovirozele includ un grup mai mare de viruși, însă, de obicei, nu se face diferența între un tip de rinovirus și altul, pentru că la majoritatea sunt aceleași tipuri de manifestări clinice. De obicei, se pune accentul major pe gripă, deoarece aceasta este o infecție respiratorie cu o evoluție mai severă, cu un tablou clinic mai accentuat, cu temperaturi mai înalte și cu stare de rău mai accentuată. De aici și diferențele între gripă și viroze.
— Care sunt complicațiile care apar atunci când ne îmbolnăvim de gripă sau anumite viroze?
— Gripa, ca și COVID-19, are complicații foarte comune și similare. Cea mai frecventă complicație a gripei este insuficiența respiratorie datorată pneumoniei. În ceea ce ține de gripă, ar mai fi și manifestările trombotice de după boală. Deoarece evoluția gripei este mai accentuată, pe lângă temperaturi ridicate și stare de rău, mai pot exista stări de șoc: stări toxice sau neurotoxice, cu afectarea sistemului nervos central, dar care apar rar.
În astfel de stări, pacienții devin mai molateci, mai somnolenți, și necesită o tactică de tratament mai promptă, într-un volum mai mare decât într-o viroză obișnuită.
— Care sunt persoanele cu un nivel ridicat de risc de îmbolnăvire în perioada rece?
— Când vorbim de grupurile de risc, în gripă, ca și în COVID-19, ele sunt aceleași, în evoluția bolii spre o formă mai gravă. Aici vor fi vizați pacienții cu maladii multiple, de tip: obezitate, diabet zaharat, tensiune arterială mărită, pacienți cu diferite dereglări metabolice, pacienți cu probleme cronice pulmonare, dar și cei cu probleme cardiace severe.
Vârsta poate fi, de asemenea, un criteriu de risc. Forme grave de gripă apar mai frecvent la copii în primul an de viață – nou-născuții și sugarii. Aceștia trebuie ținuți mai mult sub evidență. Femeile gravide și persoanele cu vârsta de peste 50-60 de ani, adică vârstnicii, chiar și fără multe comorbidități, sunt de asemenea în grupul de risc. Mai sunt și anumite particularități genetice, astfel încât și unele persoane tinere pot face forme grave de gripă, ca și în COVID-19.
Gripa AH1N1, care a apărut în 2009 și nu a dispărut, apare sezonier și este cea care mai frecvent dă forme cu pneumonie.
Asta nu înseamnă că trebuie să neglijăm ceilalți viruși gripali: AH3N2, gripa de tip B sau paragripa.
— Există tratamente specifice pentru gripă sau viroze?
— Tratamentul diferă foarte mult. Dacă le împărțim pe categorii, gripa (A și B) este una dintre infecțiile virale care are tratament antiviral. Oseltamivirul este singurul medicament dirijat care se administrează anume în gripă și care nu ajută la altceva.
Dacă administrăm acest medicament în alte viroze, el nu va avea nicio eficacitate, absolut deloc. Nici în COVID-19 nu a fost demonstrat efectul acestuia.
În ceea ce privește alte viroze respiratorii, tratamentul este, de obicei, simptomatic, adică medicamente care scad temperatura, antiinflamatorii și imunomodulatoare – medicamente care ajută sistemul imun să facă față agenților patogeni, dar nicidecum un tratament ghidat anume împotriva unui virus specific.
Vitaminoterapia, vitamina C sau D, ajută puțin sistemul imun în lupta cu boala, dar ele sunt mai mult ca suplimente și se pot administra în orice fel de viroze.
— Este vaccinul un mod de „a ne feri” de infecțiile respiratorii? Cât de necesar și eficient este acesta?
— Este mai mult decât necesar să efectuezi vaccinul antigripal, pentru că a fost demonstrată pe parcursul anilor eficiența acestuia în prevenirea îmbolnăvirilor cu gripă de mai multe tipuri.
Dacă vorbim despre vaccinul care s-a administrat anul acesta și anul trecut, el oferă imunitate și împotriva virusului gripal de tip B, tip AH3N2, dar și AH1N1.
Conform recomandărilor, acest vaccin nu are contraindicații și poate fi administrat la orice vârstă. Singura contraindicație ar fi vârsta prea mică, adică la copiii sugari.
— Cum se transmite virusul gripal?
— Orice infecție respiratorie se transmite prin mecanism respirator, adică picături care ies odată cu tusea, respirația sau strănutul, din cavitatea bucală. Respectiv, mecanismul de protecție ar trebui să fie față de contactul cu acest virus.
Purtarea măștilor, atât în cazul persoanei infectate, cât și a celor cu care ar putea interacționa, este esențială. Masca ajută ca acele picături să rămână în interiorul acesteia și să nu iasă în mediu.
Virusul se poate transmite și la o distanță de 1 metru jumătate. Dacă vorbim despre colegii de muncă care stau aproape de noi, în momentul în care acesta manifestă semne de infecții respiratorii, este obligatoriu să poarte toți mască, sau, în mod ideal, persoana să se autoizoleze până se tratează complet. Ei nu trebuie să se afle în colectivitate în momentul în care s-au îmbolnăvit.
— Mai există și alte metode de prevenția a îmbolnăvirii cu virusul gripal?
— Cea mai eficace metodă de prevenire este vaccinul. Măștile, mănușile, ochelarii de protecție ajută – de asemenea.
O altă metodă este întărirea sistemului imunitar. Această formă nu neapărat ajută, doar pregătește sistemul imunitar pentru un eventual „atac”. Este vorba despre vitaminoterapie.
Un rol important îl joacă și alimentația corectă pe parcursul iernii și nu doar. În perioada rece, este necesar să ne alimentăm cu alimente ce conțin vitamina D3, mai ales cei care au fost expuși mai puțin sau deloc la soare în perioada caldă.
— Cum ne alimentăm în perioada rece?
— Trebuie să înțelegem, în primul rând, un lucru: dacă organismul nu a mai avut contact cu un virus în ultimele perioade, riscul de a căpăta boala, indiferent de alimentație, este mare, atunci când nu avem anticorpi pentru a lupta cu virusul respectiv.
Dacă persoana are anticorpi împotriva gripei, el va fi protejat de propriul sistem imun, indiferent de modul în care se alimentează. Totuși, pentru a căpăta o anumită cantitate de vitamine în corp, alimentația trebuie să fie cât mai variată și diversificată. Fructe, legume și preparate proteice de origine animală, etc. Nu există o dietă specifică, ci este vorba despre un regim alimentar foarte divers.
Evitarea supra răcelilor este, de asemenea, importantă. Organismul, când capătă o hipotermie, dacă se află la temperaturi reci timp îndelungat sau se supune la temperaturi prea reci, imunitatea acestuia poate scădea atât de mult, încât infecțiile respiratorii se vor instala mai ușor.
Medic infecționist Petru Paveliuc (Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”)