Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase, capabilă să provoace pneumonie, encefalită și, în cazuri severe, deces. Sugarii și persoanele cu imunitate compromisă sunt deosebit de vulnerabili. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), rujeola continuă să reprezinte un risc epidemiologic în Republica Moldova, în special din cauza acoperirii vaccinale insuficiente. În 2025, boala a fost înregistrată în 16 teritorii administrative, cele mai multe cazuri fiind raportate în Chișinău, Cimișlia și Fălești.
În 2025, rujeola a fost înregistrată în 16 teritorii administrative din țara noastră. Cele mai multe au fost raportate în Chișinău – 93 de cazuri, Cimișlia – 33 de cazuri și Fălești, unde 17 oameni au dezvoltat rujeolă. În satul Porumbrei, raionul Cimișlia, a fost înregistrat un focar cu 33 de cazuri, la un gimnaziu unde învață copii din patru sate, adică într-o colectivitate școlară cu numeroși copii nevaccinați.
Specialiștii de la ANSP susțin că apariția cazurilor de rujeolă în Republica Moldova, în anul 2025, a fost favorizată de mai mulți factori: introducerea virusului în colectivități cu o acoperire vaccinală redusă, adresarea tardivă sau lipsa adresării la medic a persoanelor infectate, ceea ce a întârziat depistarea cazurilor și limitarea răspândirii bolii, dar și nivelul insuficient al vaccinării. La nivel național, acoperirea vaccinală este sub 85%, în condițiile în care pentru prevenirea focarelor de rujeolă este necesară o rată de vaccinare de cel puțin 95% cu două doze.
Potrivit Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), după administrarea primei doze de vaccin ROR, persoana imunizată este protejată în proporție de 93% împotriva rujeolei, iar după administrarea celei de a doua doză – în proporție de 97%. Prima doză determină dezvoltarea imunității la majoritatea copiilor. A doua doză oferă protecție suplimentară, în special celor care nu au dezvoltat un răspuns imun suficient după prima administrare. Protecția împotriva rujeolei este, în general, de lungă durată, adesea pentru întreaga viață. Chiar dacă o persoană vaccinată contactează infecția, boala tinde să fie mai ușoară, iar riscul de complicații este mai redus.
Cine este în pericol?
Rujeola se răspândește ușor atunci când o persoană infectată respiră, tușește sau strănută. Poate afecta pe oricine, dar este cel mai frecventă la copii. Infectează întâi tractul respirator, apoi se răspândește în tot corpul. Simptomele includ febră, tuse, eliminări nazale și erupții cutanate pe tot corpul. Rujeola poate duce la orbire, encefalită, pneumonii severe, diaree și deshidratare severă.
Potrivit studiilor, complicațiile se întâlnesc cel mai frecvent la copiii sub 5 ani și la adulții de peste 30 de ani. Copiii cu malnutriție, cu deficiențe de vitamine și minerale, copiii cu sistem imunitar „slăbit” sau cu maladii cronice sunt cu risc major de a dezvolta complicații ale rujeolei. Totodată, orice persoană neimună, adică nevaccinată sau vaccinată, dar care nu a dezvoltat imunitate se poate infecta. Copiii mici nevaccinați și persoanele însărcinate prezintă cel mai mare risc de complicații severe ale rujeolei.
Virusul rujeolic rămâne activ și contagios în aer sau pe suprafețele infectate timp de până la două ore, iar persoană infectată cu rujeolă poate infecta până la 18 noi persoane cu care a intrat în contact. Mai mult, rujeola poate fi transmisă de o persoană infectată cu patru zile înainte de apariția erupției cutanate până la patru zile după erupția acesteia.
Vaccinarea nu protejează doar copilul care primește vaccinul, ci contribuie și la limitarea circulației virusului în comunitate. Acest lucru este deosebit de important pentru sugarii prea mici pentru vaccinarea de rutină și pentru persoanele care nu pot fi vaccinate din motive medicale.
În Republica Moldova, vaccinarea împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei este inclusă în Programul Național de Imunizări și se efectuează gratuit, la medicul de familie. Conform calendarului național, vaccinul ROR se administrează în trei etape:
- I doză – la împlinirea vârstei de 1 an;
- A II-a doză – la 6-7 ani;
- A III-a doză – la 15-16 ani.
Copiii care nu au primit prima doză la vârsta de 1 anișor pot recupera vaccinarea ulterior. Nu este necesar de așteptat următoarea vârstă prevăzută în calendar.
De exemplu, dacă un copil are 2, 3 sau 5 ani și nu a fost administrat niciodată vaccinul ROR, părinții se pot adresa în orice moment medicului de familie. Acesta va stabili o schemă individuală de recuperare, ținând cont de vârstă, vaccinările anterioare și eventualele contraindicații. Același principiu se aplică și copiilor mai mari sau adolescenților care au omis una sau mai multe doze.
Înainte de introducerea vaccinului împotriva rujeolei în 1963 și de vaccinarea pe scară largă, epidemiile majore aveau loc aproximativ la fiecare doi până la trei ani și provocau aproximativ 2,6 milioane de decese în fiecare an.
Totodată, se estimează că 95 000 de persoane au murit din cauza rujeolei în 2024, majoritatea din ei – copii sub vârsta de cinci ani, în ciuda disponibilității unui vaccin sigur, ieftin și eficient.