Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar în 2026 efectele crizei climatice sunt tot mai severe. Temperaturile au crescut aici de aproape două ori mai mult decât media globală, iar valurile de căldură provoacă deja zeci de mii de decese în această vară, conform The Guardian.
Încălzirea globală afectează întreaga planetă, însă Europa se confruntă cu o creștere a temperaturilor mai rapidă decât celelalte continente. Potrivit datelor prezentate de serviciul european Copernicus pentru schimbări climatice, temperaturile din Europa au crescut cu aproximativ 0,56 de grade Celsius pe deceniu începând de la mijlocul anilor 1990.
Prin comparație, ritmul de încălzire a fost de aproximativ 0,42 de grade Celsius pe deceniu în America de Nord, 0,36 de grade în Africa și 0,27 de grade în America de Sud.
În prezent, Europa este cu aproximativ 2,5 grade Celsius mai caldă decât în perioada de dinaintea utilizării masive a combustibililor fosili. Creșterea este aproape dublă față de media globală, estimată la 1,4 grade Celsius.
Patru factori care accelerează încălzirea Europei
Există patru explicații principale pentru ritmul mai rapid al încălzirii Europei: modificarea circulației atmosferice, apropierea de regiunea arctică, reducerea suprafețelor acoperite de zăpadă și scăderea poluării atmosferice.
Schimbările în circulația atmosferei au favorizat apariția unor valuri de căldură mai frecvente și mai intense. În iunie 2026, Europa a traversat unul dintre cele mai severe episoade de căldură înregistrate până acum, după formarea unei vaste zone de aer foarte cald, blocată de un așa-numit „dom de căldură”.
Cercetătorii analizează în continuare legătura dintre încălzirea globală și modificarea circulației atmosferice. Samantha Burgess, reprezentantă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, spune că datele din ultimele patru decenii indică modificări semnificative ale tiparelor de presiune atmosferică.
Una dintre posibilele explicații este schimbarea comportamentului curentului jet, un culoar de vânturi puternice aflat la altitudini mari, care influențează vremea din Europa.
Apropierea de Arctica amplifică încălzirea
Regiunea arctică este cea mai rapidă zonă de încălzire de pe planetă. Topirea gheții marine contribuie la accelerarea procesului: suprafața albă a gheții reflectă o mare parte din radiația solară, în timp ce oceanul întunecat care rămâne expus absoarbe mai multă căldură. Fenomenul creează un cerc de feedback. Pe măsură ce gheața se topește, oceanul absoarbe mai multă energie, ceea ce favorizează o topire suplimentară.
O parte importantă a Europei se află relativ aproape de Arctica, ceea ce contribuie la ritmul ridicat al încălzirii continentului.
Mai puțină zăpadă înseamnă mai multă căldură absorbită
Și reducerea stratului de zăpadă are un rol. În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite cu zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața arctică, zăpada reflectă radiația solară și contribuie la menținerea unor temperaturi mai scăzute.
Suprafața acoperită de zăpadă în Europa a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați în martie 2025, cu 31% sub media perioadei 1991-2020. Suprafața pierdută este comparabilă cu teritoriul cumulat al Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei. A fost, totodată, al treilea cel mai redus nivel al stratului de zăpadă de când există astfel de înregistrări, din 1983.
Aerul mai curat poate contribui la creșterea temperaturilor
Reducerea poluării atmosferice are beneficii majore pentru sănătatea populației, însă are și un efect asupra bilanțului energetic al atmosferei. Particulele rezultate din poluarea aerului pot reflecta radiația solară direct sau prin influențarea formării norilor. Pe măsură ce concentrația acestor particule scade, o cantitate mai mare de energie solară ajunge la suprafața Pământului, în timp ce gazele cu efect de seră continuă să rețină căldura. Cercetătorii nu au stabilit încă exact cât contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei. O estimare mai precisă este așteptată anul viitor.
Importanța fiecărui factor diferă și în funcție de anotimp. Apropierea de Arctica are o influență mai importantă toamna și iarna, în timp ce modificările circulației atmosferice au o relevanță statistică mai mare pentru încălzirea din timpul verii.
Valurile de căldură, incendiile și seceta se intensifică
Consecințele încălzirii rapide sunt deja vizibile. Valurile de căldură provoacă tot mai multe decese, în timp ce seceta și incendiile de vegetație devin mai intense. Temperaturile ridicate contribuie, de asemenea, la intensificarea unor fenomene extreme, precum ploile torențiale și inundațiile, deoarece o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umezeală. Efectele se resimt asupra populației, agriculturii și economiei și sunt așteptate să se agraveze atât timp cât emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească.
Secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, a avertizat la sfârșitul lunii iulie că efectele climatice au ajuns la niveluri care reprezintă urgențe naționale și a cerut accelerarea reducerii utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor, dezvoltarea surselor regenerabile și extinderea măsurilor de protecție a populației.
Pentru Europa, ritmul încălzirii arată că adaptarea la temperaturi extreme devine o problemă tot mai urgentă, în paralel cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon.