Persoanele care merg în mod regulat la muzee, cinematografe, teatre sau concerte pot avea un organism care funcționează ca al unor persoane cu aproximativ trei ani mai tinere, arată un studiu realizat de cercetători din Japonia și publicat în Journal of Epidemiology & Community Health, transmite ScienceDaily.
Participarea frecventă la activități culturale poate avea beneficii nu doar pentru starea de bine, ci și pentru sănătatea fizică. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Institute of Science Tokyo și publicat în revista Journal of Epidemiology & Community Health, persoanele în vârstă care participă regulat la activități culturale prezintă o vârstă fiziologică mai redusă decât cea a persoanelor care participă rar sau deloc la astfel de evenimente.
Vârsta fiziologică reflectă modul în care funcționează organismul și poate fi diferită de vârsta cronologică, adică numărul de ani împliniți. Deși îmbătrânirea este un proces natural, ritmul în care organismul îmbătrânește diferă de la o persoană la alta.
Aproape 1 900 de participanți
Cercetarea a analizat datele a 1 899 de adulți cu vârsta de cel puțin 50 de ani, incluși în studiul English Longitudinal Study of Ageing, desfășurat în Anglia. Participanții au fost monitorizați în mai multe etape, între anii 2004 și 2009.
Pentru a calcula vârsta fiziologică, cercetătorii au utilizat zece indicatori ai stării de sănătate, printre care tensiunea arterială, funcția pulmonară, nivelul hemoglobinei, colesterolul LDL, indicele de masă corporală, forța de prindere a mâinii și viteza de mers.
În același timp, participanții au răspuns la întrebări privind frecvența cu care mergeau la cinema, muzee sau galerii de artă, precum și la teatru, concerte sau operă.
Diferență de aproximativ trei ani
Rezultatele au arătat că persoanele care participau la activități culturale cel puțin o dată la câteva luni aveau o vârstă fiziologică medie de 66,9 ani. În schimb, în cazul celor care participau rar la astfel de activități, vârsta fiziologică medie era de 69,9 ani.
După ce au fost luați în calcul factori precum veniturile, statutul profesional și bolile cronice, cercetătorii au constatat că fiecare creștere cu un punct a nivelului de participare la activități culturale era asociată cu o reducere de aproximativ 31 de zile a vârstei fiziologice.
Autorii studiului consideră că participarea la activități culturale poate contribui la menținerea sănătății prin consolidarea relațiilor sociale, îmbunătățirea sănătății mintale și încurajarea unui stil de viață mai sănătos.
Totuși, cercetătorii subliniază că studiul este unul observațional și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Este posibil ca persoanele care au deja o stare de sănătate mai bună să participe mai des la astfel de activități.
Chiar și în aceste condiții, autorii apreciază că implicarea în activități culturale reprezintă un factor care poate fi modificat și care ar putea deveni o componentă importantă a strategiilor de sănătate publică. Potrivit acestora, efectele observate sunt comparabile cu beneficiile asociate practicării regulate a activității fizice.
Cercetătorii consideră că facilitarea accesului la instituțiile culturale, atât din punct de vedere geografic, cât și financiar, ar putea încuraja participarea unui număr mai mare de persoane și ar putea contribui la promovarea unei îmbătrâniri sănătoase.