Tinerii din Malta și Luxemburg dețin cea mai mare avere netă din Europa, în timp ce Finlanda și Grecia se află la coada clasamentului. Un nou raport al Băncii Centrale Europene arată că averea tinerilor depinde nu doar de venituri, ci și de sprijinul familiei și de accesul la locuințe, transmite Euronews.
Averea netă mediană a persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani este de 24 600 de euro în zona euro, potrivit celui mai recent studiu privind finanțele și consumul gospodăriilor, publicat de Banca Centrală Europeană. Valoarea reprezintă doar 18% din averea mediană a întregii populații, estimată la 140 100 de euro.
Diferențele dintre state sunt însă foarte mari. În cele 22 de țări europene analizate, averea netă mediană a tinerilor variază de la doar 5 700 de euro în Finlanda până la 257 500 de euro în Malta.
După Malta, Luxemburg ocupă locul al doilea, cu o avere mediană de 135 000 de euro în rândul persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani. Belgia completează podiumul, cu aproximativ 97 200 de euro.
Clasamentul continuă cu Croația (82 000 de euro), Slovacia (74 600 de euro), Estonia (62 200 de euro), Cehia (59 900 de euro) și Lituania (59 600 de euro). Potrivit autorilor studiului, aceste rezultate sunt remarcabile, deoarece unele dintre aceste țări au venituri medii semnificativ mai mici decât media Uniunii Europene.
Italia depășește Germania de trei ori
În rândul celor mai mari economii ale Uniunii Europene, Italia ocupă primul loc, cu o avere mediană de 53 500 de euro în rândul tinerilor. Franța urmează cu 27 700 de euro, iar Spania cu 23 700 de euro.
Germania se situează mult mai jos, cu doar 17 600 de euro, ceea ce înseamnă că tinerii italieni dețin, în medie, o avere de aproximativ trei ori mai mare decât cei germani.
La polul opus se află Finlanda, cu 5 700 de euro, urmată de Grecia (9 900 de euro), Austria (13 400 de euro) și Letonia (16 900 de euro).
În alte state europene, averea netă mediană a tinerilor este de 23.900 de euro în Irlanda, 36.200 de euro în Portugalia, 36.300 de euro în Ungaria și 40.900 de euro în Țările de Jos.
Sprijinul familiei face diferența
Fabian Pfeffer, profesor la Universitatea Ludwig Maximilian din München și fondator al Munich International Stone Center for Inequality Research, afirmă că averea acumulată la vârste tinere reflectă mai degrabă contextul familial și instituțional decât economiile realizate din salarii.
Potrivit acestuia, accesul la locuințe, posibilitatea obținerii unui credit ipotecar, cadourile, moștenirile și sprijinul financiar oferit de familie influențează decisiv nivelul averii în rândul tinerilor.
Specialistul explică faptul că achiziționarea primei locuințe reprezintă, de regulă, momentul în care economiile se transformă într-o avere propriu-zisă. Totuși, pentru mulți tineri, cumpărarea unei locuințe este posibilă doar dacă beneficiază de venituri stabile, credite accesibile și ajutor financiar din partea părinților.
În opinia sa, inegalitățile de avere nu apar doar în momentul moștenirii bunurilor, mai târziu în viață, ci încep mult mai devreme, atunci când tinerii își încep studiile, intră pe piața muncii, își întemeiază o familie sau încearcă să cumpere prima locuință.