Deși, la nivelul Uniunii Europene, doar 5,8% din resursele totale de apă dulce sunt utilizate anual, situația diferă considerabil de la o țară la alta. În timp ce unele state se confruntă deja cu un stres hidric sever, schimbările climatice și seceta prelungită riscă să accentueze criza în următorii ani, transmite Euronews.
Europa traversează o nouă vară marcată de temperaturi extreme, iar problema deficitului de apă devine tot mai evidentă în mai multe state europene. Datele publicate de Eurostat și Agenția Europeană de Mediu (EEA) arată că media consumului de apă dulce în Uniunea Europeană este de 5,8% din resursele disponibile, însă această cifră ascunde diferențe majore între țări.
Cea mai gravă situație este în Cipru, unde aproximativ 72% din resursele de apă dulce sunt utilizate anual. În timpul verii, gradul de exploatare ajunge până la 92%, ceea ce plasează țara într-o stare aproape permanentă de urgență în ceea ce privește alimentarea cu apă.
Pentru comparație, specialiștii consideră că un stat intră în zona de risc atunci când utilizează peste 20% din resursele sale de apă dulce.
Autoritățile cipriote au făcut apel la populație să reducă consumul zilnic de apă cu cel puțin 10%, echivalentul a aproximativ două minute de utilizare a apei. În același timp, creșterea rapidă a populației pune o presiune suplimentară asupra resurselor disponibile.
Pentru a face față cererii tot mai mari, guvernul investește în construcția unor noi instalații de desalinizare, menite să asigure apa potabilă, în special înaintea sezonului turistic. Totodată, gestionarea crizei apei a devenit una dintre prioritățile președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene.
După Cipru, Malta înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de stres hidric din Europa. Consumul anual reprezintă aproximativ 33% din resursele disponibile, însă în lunile de vară acesta ajunge la circa 67%.
Situația este îngrijorătoare și în alte state mediteraneene. În Grecia, gradul de exploatare a resurselor de apă este de aproximativ 37%, în România de 34%, în Portugalia de 31%, în Italia de 27%, iar în Spania de 26,5%. Toate aceste valori depășesc pragul considerat de avertizare.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, schimbările climatice și perioadele tot mai frecvente de secetă vor intensifica atât frecvența, cât și gravitatea penuriei de apă, cel puțin până în anul 2030.
Într-un alt raport al instituției, intitulat „Overheated and Underprepared”, se arată că aproximativ unul din zece cetățeni ai Uniunii Europene întâmpină dificultăți în accesul la apă potabilă sigură și curată.
Cele mai afectate state sunt Cipru, unde 36,5% din populație se confruntă cu astfel de probleme, și Grecia, cu un procent de 31,5%.
Raportul evidențiază însă că lipsa accesului la apă nu este determinată întotdeauna de deficitul resurselor naturale. În țări precum Bulgaria, Ungaria, Croația și Irlanda, dificultățile sunt legate mai degrabă de infrastructura învechită și de deficiențele sistemelor de distribuție a apei decât de lipsa resurselor disponibile.
În schimb, deși Franța, Portugalia și Spania utilizează o parte importantă din resursele lor de apă dulce, aceste state reușesc să asigure populației un acces mai bun la apă potabilă sigură, ponderea persoanelor afectate fiind sub media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 9%.
Specialiștii avertizează că, în lipsa unor investiții în infrastructură și a unor măsuri eficiente de adaptare la schimbările climatice, tot mai multe regiuni ale Europei ar putea resimți efectele deficitului de apă în anii următori.
