Dintr-o joacă pe rețelele sociale până la rutine complexe de îngrijire a pielii în mai mulți pași, tot mai multe fete, unele chiar foarte mici, ajung să își construiască identitatea în jurul produselor de skincare. Fenomenul, numit de cercetători „cosmeticorexie” – obsesia pentru pielea perfectă, ridică întrebări serioase despre influența social media, presiunea estetică și modul în care industria de beauty ajunge la copii, potrivit BBC.
„Pregătește-te cu mine ca să merg la cea mai bună prietenă a mea”, spune Ellie-May, zâmbind direct către cameră. La doar 10 ani, își filmează pe TikTok rutina detaliată de îngrijire a pielii, explicând fiecare pas cu entuziasm.
„Iubesc, iubesc, iubesc acest tonic”, spune ea în timp ce masează lichidul transparent în piele. Urmează un ser pentru „glow”: „Doamne, cât de strălucitoare e pielea”, exclamă ea.
Din cremele ei face chiar și un fel de „smoothie”, amestecând produse pe dosul mâinii, înainte de a aplica un fond de ten ușor nuanțat.
Pe parcurs, adaugă corector sub ochi, blush roz și iluminator, își curbează genele și finalizează cu rimel și luciu de buze. Apoi își aranjează părul și spune că este gata.
Astăzi, Ellie-May are 13 ani. A început să posteze despre skincare la doar opt ani, iar ceea ce era inițial o activitate din timpul lockdown-ului s-a transformat într-o sursă importantă de venit pentru familia ei. Conturile lor de pe TikTok, YouTube, Facebook și Snapchat adună sute de mii de urmăritori, iar doar pe TikTok Ellie-May are peste 330.000 de fani. Mama ei, Sophie, spune că familia câștigă peste 50.000 de lire anual din conținutul online.
„Ne-a schimbat complet viața”, afirmă ea într-un apel video. „Mulți copii erau interesați de rutina lui Ellie și totul a explodat.”
Fete foarte tinere, unele de 3 sau 4 ani, își prezintă online rutinele de „skincare”
O simplă căutare a expresiei „copii și skincare” pe platformele sociale scoate la iveală sute de videoclipuri similare: fete foarte tinere, unele de doar 3 sau 4 ani, care își prezintă rutinele, discută despre produse sau filmează formate de tip „get ready with me”.
Deși produsele de îngrijire a pielii pentru copii nu sunt o noutate, diferența de astăzi este complexitatea lor. Rutinele includ tot mai des produse sofisticate, uneori cu ingrediente anti-îmbătrânire, promovate pentru obținerea unui ten „perfect”.
Unele tinere influencerițe devin „ambasadoare de brand” pentru companii precum Bubble, Drunk Elephant sau P. Louise. Alte campanii promovează chiar seturi inspirate din cultura pop, prezentate ca rutine „glow-boosting”.
În același timp, unele branduri resping asocierea cu publicul foarte tânăr, afirmând că nu sunt orientate către copii și că încearcă să promoveze utilizarea responsabilă a produselor.
Aproape jumătate dintre copiii cu vârste între 9 și 12 ani folosesc mai multe produse de skincare săptămânal
Fenomenul nu se limitează la influenceri. Potrivit unor date citate de industria de beauty, aproape jumătate dintre copiii cu vârste între 9 și 12 ani folosesc mai multe produse de skincare săptămânal, iar mulți dintre ei spun că încearcă să „corecteze” ceea ce percep ca fiind probleme ale pielii.
Între timp, industria skincare a devenit o piață de miliarde, alimentată puternic de conținutul de pe rețelele sociale.
„Timp de decenii, femeile adulte au fost ținta industriei de beauty. Acum, aceleași mesaje ajung la copii”, explică cercetători în social media citați de BBC.
„Cosmeticorexia” – obsesia pentru pielea perfectă
Dermatologii și cercetătorii au început să folosească termenul de „cosmeticorexie” pentru a descrie o preocupare excesivă, încă din copilărie, pentru obținerea unui ten „perfect”, care duce la utilizarea compulsivă a produselor cosmetice.
Un dermatolog italian a analizat zeci de pacienți foarte tineri, observând tipare comune: utilizarea excesivă de produse, ore petrecute pe social media și o preocupare constantă pentru aspectul pielii.
Între timp, autoritățile din Europa au început să analizeze mai atent fenomenul, inclusiv posibile practici de marketing către minori în industria de beauty.
Pe măsură ce tot mai multe rutine devin virale, specialiștii atrag atenția că aceste produse nu sunt ieftine și nici necesare la vârste fragede. Unele rutine prezentate online ajung să coste peste 100 de lire și necesită reînnoiri frecvente.
Dermatologii spun că ironia este că pielea copiilor este, în mod natural, în cea mai bună stare
„Bariera pielii este perfect funcțională la această vârstă”, explică un specialist citat de BBC. „Asta este, de fapt, frumusețea naturală a pielii tinere.”
Fenomenul cosmeticorexiei ridică astfel o întrebare mai amplă: cât este joacă, cât este influență digitală și unde începe presiunea estetică asupra copiilor?
Pe de o parte, succesul pe rețelele sociale le poate aduce familiilor venituri semnificative și vizibilitate. Pe de altă parte, tot mai mulți psihologi avertizează că această lume a „frumuseții conștiente de sine”, filtrată prin social media, poate influența profund modul în care copiii ajung să se perceapă pe ei înșiși și ce înseamnă, pentru ei, „normalitatea”.
Alberto Stefana, psiholog italian care a co-semnat un studiu despre cosmeticorexie împreună cu dermatologul Giovanni Damiani, spune că acești copii sunt în plin proces de construire a identității.
„Ei își formează identitatea și pot ajunge să le fie greu să își accepte propria imagine pe măsură ce cresc”, explică el.
În opinia sa, obsesia pentru skincare este puternic alimentată de ceea ce copiii văd online. „Stima de sine ajunge să fie construită pe numărul de like-uri sau pe comentariile primite”, spune Stefana.
Pentru că fenomenul este relativ recent, efectele pe termen lung nu sunt încă pe deplin cunoscute. Totuși, cercetările sale indică suprapuneri cu tulburarea dismorfică corporală (BDD), o afecțiune psihică în care persoana resimte rușine și anxietate intensă legate de defecte percepute ale aspectului fizic.
Mai îngrijorător, spune el, este că astfel de semne apar deja la vârste foarte mici: „Am observat anxietate și rușine chiar și la copii de șapte sau opt ani. În unele cazuri, nu mai vor să meargă la școală, pentru că simt o rușine profundă. Acea rușine vine din comparația constantă cu alții de pe rețelele sociale și din senzația că nu sunt suficient de frumoși.”
Jessica Ringrose, profesor de sociologie a genului și educației la University College London, spune că expunerea constantă la acest tip de conținut modelează felul în care copiii înțeleg viața. „Copiii văd acest conținut și ajung să creadă că reprezintă ‘viața bună’, modul ideal de a fi”, afirmă ea.
Ce spun reprezentanții platformelor sociale
Reprezentanții platformelor sociale susțin că există măsuri de protecție pentru minori. TikTok afirmă că nu permite publicitatea targetată către utilizatorii sub 18 ani și că oferă resurse pentru părinți. Compania mai spune că implică tinerii în consultări despre siguranța platformei și că mulți adolescenți folosesc TikTok și pentru a accesa informații despre sănătatea pielii, inclusiv sfaturi de la dermatologi.
Meta Platforms, care deține Instagram și Facebook, nu a oferit un punct de vedere în acest caz
Totuși, experții citați de BBC consideră că responsabilitatea nu aparține doar platformelor. Ea este împărțită între companiile de beauty, creatorii de conținut și părinți.
„Atunci când un copil devine brand ambassador și promovează acest univers altor copii, acest lucru îl normalizează”, spune Ringrose.
În același timp, rămâne întrebarea dacă acest fenomen nu este pur și simplu o adaptare firească la o lume digitală în care copiii cresc inevitabil.
Dar Stefana respinge această idee. În opinia lui, problema este că tot mai mulți tineri investesc timp, bani și energie într-un ideal estetic care nu există în realitate.
„Chiar și ideea de frumos și urât devine distorsionată”, spune el. „Filtrele și utilizarea inteligenței artificiale în postările de pe social media înseamnă că multe dintre imaginile pe care copiii le văd nu sunt reale. Ei ajung să aspire la ceva care, de fapt, nu există.”
Sursa: Traducere din engleză, BBC