Stresul din timpul sarcinii poate afecta negativ dezvoltarea creierului copilului. Cercetătorii cred însă că există o modalitate de a reduce aceste efecte: dezvoltarea unor abilități de adaptare încă din primii ani de viață, arată Euronews.
Un studiu nou, publicat în revista Developmental Neuroscience, sugerează că învățarea copiilor să fie independenți și să interacționeze cu mediul înconjurător poate diminua efectele negative ale stresului trăit în perioada prenatală.
Cercetătorii de la City University of New York (CUNY) Graduate Center și Queens College au analizat copii care au fost expuși în uter la uraganul Superstorm Sandy din 2012, folosit ca model pentru stresul prenatal cauzat de un dezastru natural. Studiul a inclus un grup mic: 11 copii expuși și 23 neexpuși.
Între vârstele de 2 și 6 ani, copiii au fost monitorizați periodic pentru a le evalua abilitățile de zi cu zi, precum comunicarea, îngrijirea personală și comportamentul social.
La vârsta de 8 ani, aceștia au fost supuși unor scanări cerebrale și teste care analizau reacții precum recunoașterea expresiilor faciale emoționale — procese care activează zone ale creierului implicate în gestionarea emoțiilor.
Rezultatele au arătat un tipar clar. Copiii expuși la stres în timpul sarcinii au prezentat o tendință ușor mai scăzută a abilităților de adaptare și o activitate redusă în zonele creierului asociate emoțiilor.
Totuși, aceste efecte depindeau puternic de nivelul abilităților dezvoltate în copilăria timpurie. Copiii expuși la stres, dar care au dezvoltat abilități bune de adaptare, au avut o activitate cerebrală similară cu cea a copiilor neexpuși.
Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate evidențiază „capacitatea remarcabilă a creierului de a se adapta și de a-și reveni”.
Copiii cu abilități de adaptare mai slabe au prezentat o activitate redusă în regiuni importante ale creierului, precum sistemul limbic, care este implicat în reglarea emoțiilor, procesarea informațiilor senzoriale și formarea memoriei.
Studiul sugerează că primii ani de viață sunt esențiali pentru modul în care creierul reacționează mai târziu. Cu alte cuvinte, intervențiile timpurii axate pe dezvoltarea abilităților de zi cu zi pot contribui la protejarea creierului copiilor expuși la stres înainte de naștere.
Autorii subliniază însă că este vorba despre un studiu preliminar, realizat pe un eșantion mic, iar rezultatele trebuie confirmate prin cercetări mai ample.
Pe fondul creșterii frecvenței dezastrelor naturale din cauza schimbărilor climatice, tot mai multe femei însărcinate ar putea trece prin perioade de stres intens. Descoperirile susțin ideea că dezvoltarea abilităților de adaptare la copii nu este importantă doar pentru comportament, ci ar putea juca și un rol esențial în protejarea sănătății creierului.