Femeile din R. Moldova trăiesc, în medie, cu aproape 9 ani mai mult decât bărbații și sunt mai bine reprezentate în învățământul superior. Totuși, participarea lor pe piața muncii este mai redusă, câștigă cu 16,6 % mai puțin decât bărbații și sunt mai frecvent afectate de responsabilitățile familiale care limitează activitatea economică.
Conform rezultatelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, numărul populației cu reședință obișnuită, la 8 aprilie 2024 (data de referință a recensământului), a fost de 2401,2 mii persoane, din care femeile au constituit 52,8% și, respectiv, bărbații – 47,2%. Speranța de viață la naștere a fost de 76 de ani și 4 luni pentru femei și de 67 de ani și 6 luni pentru bărbați.
Femeile dețineau o pondere mai mare decât bărbații în rândul populației născute în străinătate
Din total populație cu reședință obișnuită, 5,1% de femei și 3,7% de bărbați s-au născut în alte țări, comparativ cu 4,3% femei și, respectiv, 3,0% bărbați recenzați în 2014. Femeile născute în străinătate aveau vârsta medie de 55,2 ani, sau cu 8 ani mai mare decât vârsta medie a bărbaților din această grupă a populației (47,2 ani).
Bărbații au predominat în rândul persoanelor niciodată căsătorite și al celor căsătorite, în timp ce femeile au predominat în rândul persoanelor văduve și divorțate
Structura populaţiei după starea civilă a relevat faptul că ponderea bărbaților niciodată căsătoriți era cu 9,2 p.p. mai mare decât a femeilor (28,5% versus 19,3%), a celor căsătoriți cu 5,5 p.p. mai mare decât a femeilor (58,8% versus 53,3%), femeile văduve erau de cca 4 ori mai numeroase decât bărbații văduvi (15,7% versus 3,8%), iar bărbații divorțați erau cu 2,7 p.p. mai puțin numeroși decât femeile (8,9% versus 11,7%).
Cea mai mare pondere a femeilor a fost înregistrată în rândul populației de etnie rusă și ucraineană
În structura etnică a populației în funcție de sexe, cea mai mare pondere a femeilor s-a înregistrat la populația de etnie rusă (58,2%) și ucraineană (57,2%).
Majoritare în învățământul superior
În anul de studii 2025/2026, 58,2 % dintre studenții încadrați în sistemul de învățământ superior erau femei. Acestea reprezintă 55,2 % dintre studenții la ciclul de licență și 63,9 % – dintre cei înscriși la programele de master. Femeile optează preponderent pentru domenii precum științele educației, științele sociale, serviciile publice și filologia, în timp ce bărbații sunt mai bine reprezentați în inginerie, IT și sport. Această distribuție se reflectă ulterior și în structura pieței muncii.
În cele mai solicitate domenii, precum științele economice și dreptul, se poate observa că femeile predomină în totalul de studenți la economie (61 %) și dețin ponderi mai mari decât bărbații studenți la drept (54,3 % și respectiv, 45,7 %).
Participare mai redusă pe piața muncii
În trimestrul III al anului 2025, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (51,1 %) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,9 %), iar rata de ocupare a fost de 38,7 % în rândul femeilor și de 49,1 % în rândul bărbaților.
Datele arată că 58,7 % dintre femeile inactive cu vârsta între 25 și 54 de ani nu sunt încadrate în câmpul muncii din cauza responsabilităților familiale, ceea ce indică o distribuție inegală a muncii de îngrijire.
Femeile predomină în rândul salariaților în majoritatea raioanelor, cele mai mari ponderi ale acestora fiind înregistrate în raioanele: Fălești (64,5 % femei), Nisporeni (61,7 % femei), Sîngerei și Telenești (60,9 % femei), Cantemir (60,1 % femei).
Diferența salarială comparativ cu bărbații – peste 2500 de lei
Femeile predomină în sectoare precum sănătatea și asistența socială (80,8 %), învățământul (77,3 %) și intermedierile financiare (67,6 %). În schimb, sunt slab reprezentate în construcții (12,8 %), agricultură (25,2 %) și transport (26,6 %).
În anul 2024, salariul mediu brut lunar al femeilor a fost de 12 787,8 lei comparativ cu 15 335,8 lei în cazul bărbaților. Diferența salarială a fost de 16,6 %, ceea ce înseamnă un decalaj de aproximativ 2548 de lei lunar. Pentru a ajunge la același venit anual, femeile ar avea nevoie de aproape două luni suplimentare de muncă.
Bărbații au câștiguri salariale mai mari decât femeile în majoritatea activităților economice:
- informații și comunicații – cu 39,2 % mai mult;
- activități financiare și de asigurări – cu 34 % mai mult;
- sănătate și asistență socială – cu 25,5 % mai mult.
Femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților în alte tipuri de activitate:
- servicii administrative și de suport – cu 6,3 % (sau cu 678,6 lei);
- producția și furnizarea energiei electrice și termice, a gazelor, apei calde și aerului condiționat – cu 3 % (sau cu 634,4 lei) mai mult.
Majoritare în rândul pensionarilor, dar cu prestații mai mici
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2026, din numărul total al pensionarilor (671,7 mii), 62,5 % erau femei. În funcție de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 75,8 % în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş până la 65,9 % în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă și până la 54,9 % – în cazul beneficiarilor de pensii de dizabilitate.
Numărul total al beneficiarilor de alocații sociale de stat a constituit 98,2 mii de persoane – 44,5 mii de femei (45,3%) și 53,7 mii de bărbați (54,7%).
La 1 ianuarie 2026, mărimea medie a pensiei, în general, la femei a fost 4082,7 lei comparativ cu 5013,9 lei în cazul bărbaților. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la femei a constituit 4162 de lei comparativ cu 4964,3 lei în cazul bărbaților. Totodată, mărimea medie lunară a alocației sociale de stat la femei a constituit 1694,2 lei comparativ cu 1800,5 lei în cazul bărbaților. Diferențele sunt determinate inclusiv de salariile mai mici și de perioadele de întrerupere a activității profesionale.
La 1 ianuarie 2026, mărimea medie a indemnizației lunare, în cazul persoanelor asigurate, acordate femeilor pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, a fost de 3883,1 lei comparativ cu 4097,2 lei în cazul bărbaților.
Prezență moderată în legislativ și justiție, subreprezentare în executiv
Femeile dețin 39,6 % din mandatele parlamentare. În prezent, în Parlamentul R. Moldova sunt 40 de deputate și 61 de deputați. Totodată, acestea ocupă 52 % din funcțiile de judecători. Cu toate acestea, reprezentarea lor rămâne mai redusă în structurile executive și în domeniul forțelor de ordine, unde femeile constituie 23,5 % din miniștri și 26% din efectivul acestor instituții. Astfel, în actualul Cabinet de miniștri, doar 4 dintre cei 17 membri ai Guvernului sunt femei, ceea ce reflectă o reprezentare limitată la nivel executiv.
Maternitatea și dinamica fertilității
În anul 2024, vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26 de ani și 8 luni comparativ cu 25 de ani și 3 luni în 2023. 5,2% dintre femeile care au născut în 2024 aveau vârsta de până la 20 de ani. Rata totală de fertilitate a fost de 1,7 copii per femeie pe parcursul vieții reproductive, similar cu anii precedenți (2023 și 2022), însă sub nivelul de înlocuire a generațiilor, considerat a fi de 2,1 copii per femeie în țările dezvoltate.
Diferențe de mortalitate și cauze distincte ale deceselor
În anul 2024 au fost înregistrate 33,5 mii de decese, cu 0,8 % mai puține decât în 2023. Rata mortalității generale a crescut ușor. La 100 de femei decedate au revenit 115 bărbați.
Bolile aparatului circulator și tumorile au continuat să dețină cele mai mari ponderi în structura cauzelor de deces în rândul femeilor, acestea fiind responsabile pentru 65,4 % dintre decesele feminine.
Victime ale violenței în familie
În 2025, în cazul infracțiunilor de violență în familie, au suferit 843 de persoane, dintre care 69,4 % au fost femei. Majoritatea victimelor violenței în familie aveau vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani – 54,9 % dintre femei și 48,8% dintre bărbați.