Stresul provocat de facturile neplătite, de chiria care trebuie achitată sau de datoriile acumulate poate afecta inima în aceeași măsură ca fumatul, hipertensiunea arterială sau diabetul, scrie HotNews. Aceasta este concluzia unui studiu amplu, publicat în revista Mayo Clinic Proceedings, care a inclus peste 280.000 de participanți.
Cercetătorii au observat că persoanele care se confruntă cu un nivel crescut de stres financiar sau care nu au mereu acces sigur la alimente prezintă semne de îmbătrânire cardiovasculară mai rapidă, chiar și atunci când sunt luați în calcul factorii medicali clasici. Altfel spus, două persoane de aceeași vârstă, cu același profil clinic, pot avea inimi care îmbătrânesc diferit, în funcție de presiunea economică pe care o resimt zi de zi.
Ce înseamnă vârsta cardiovasculară
Spre deosebire de studiile care urmăresc doar dacă pacienții dezvoltă sau nu boli cardiovasculare, echipa de cercetători a analizat vârsta cardiovasculară. Conceptul descrie cât de „bătrâne” sunt, din punct de vedere biologic, inima și sistemul vascular ale unei persoane, în raport cu vârsta ei reală.
Dr. Leana Wen, medic de urgență și profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington, din SUA, a explicat într-un interviu pentru CNN că, atunci când cercetătorii măsoară îmbătrânirea inimii, se referă la „modificări structurale și funcționale ale sistemului cardiovascular care cresc riscul de boli cardiace.”
Printre acestea se numără rigidizarea vaselor de sânge, modificări ale funcției mușchiului cardiac și o capacitate redusă a sistemului cardiovascular de a răspunde la efort.
„Stresul cronic poate accelera aceste procese. Hormonii stresului precum cortizolul și adrenalina afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac, inflamația și metabolismul. Când aceste sisteme sunt activate în mod repetat, pe termen lung, pot contribui la uzura inimii și a vaselor de sânge. În timp, acest efect cumulativ poate semăna cu ceea ce vedem la îmbătrânire sau în cazul afecțiunilor medicale de lungă durată,” a precizat dr. Wen.
Stresul financiar, greu de evitat
Dr. Wen explică faptul că stresul financiar are trăsături care îl diferențiază de alte forme de stres. Spre deosebire de episoadele acute, cum ar fi un termen limită la serviciu sau o răceală de câteva zile, grija legată de lipsa banilor se prelungește și ajunge să fie, pentru mulți, o stare de tensiune continuă.
„Poate implica griji persistente legate de facturi, stabilitatea locuinței, cheltuieli medicale, datorii sau întreținerea familiei. Pentru că banii afectează atât de multe aspecte ale vieții de zi cu zi, stresul financiar poate fi dificil de evitat. Poate perturba somnul, poate limita accesul la alimente sănătoase sau la îngrijiri medicale și poate reduce oportunitățile de mișcare sau odihnă. Toți acești factori se amplifică reciproc și pot mări riscul cardiovascular în timp,” a detaliat medicul.
Aceeași concluzie apare și într-o meta-analiză sistematică publicată în Current Problems in Cardiology în 2023, care a inclus șapte studii despre asocierea dintre stresul financiar și incidența bolilor coronariene sau a evenimentelor cardiace majore. În ansamblu, analiza arată că persoanele aflate sub presiune financiară au avut un risc cu aproximativ 19% mai mare de a dezvolta boli cardiace sau de a trece prin evenimente grave, precum infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral.
„Literatura disponibilă susține o asociere între stresul financiar și incidența bolii coronariene sau a rezultatelor cardiace majore, subliniind nevoia urgentă de definiții și măsurători standardizate ale stresului financiar,” notează autorii, care adaugă că descoperirile lor „sprijină integrarea evaluărilor stresului financiar în îngrijirea pacienților și dezvoltarea politicilor de sănătate care pun accent pe presiunile economice.”
Strestul financiar, comparabil cu hipertensiunea sau diabetul
Un rezultat important al cercetării este că asocierea dintre stresul financiar și îmbătrânirea cardiovasculară a fost comparabilă, iar uneori chiar mai puternică, decât cea observată pentru unii factori de risc clasici. Hipertensiunea, diabetul și fumatul sunt de mult timp printre principalele cauze ale bolilor de inimă, însă datele au scos la iveală că presiunea economică poate avea o influență similară asupra sănătății inimii.
„Asta nu înseamnă că stresul financiar înlocuiește factorii de risc tradiționali, ci mai degrabă că se adaugă la aceștia. O persoană cu hipertensiune arterială care se află și sub presiune financiară, s-ar putea confrunta cu un risc compus,” a atras atenția dr. Leana Wen.
Un alt studiu, din 2020, a demonstrat că persoanele care resimt frecvent stres legat de plata chiriei sau a ratelor la casă au un risc dublu de a dezvolta boli de inimă, comparativ cu cele care se simt în siguranță, din punct de vedere financiar.
Mecanismele prin care lipsa banilor îmbolnăvește inima
Potrivit Mayo Clinic, stresul declanșează o serie de reacții fizice începând de la creșterea ritmului cardiac, și continuând cu încordarea mușchilor și accelerarea respirației, din cauza nivelurilor crescute de cortizol și adrenalină.
Adrenalina face inima să bată mai repede, crește tensiunea arterială și ține organismul „în priză.” Cortizolul, principalul hormon al stresului, crește nivelul zahărului din sânge, ajută creierul să folosească mai eficient glucoza și crește disponibilitatea substanțelor implicate în repararea țesuturilor. În același timp, cortizolul reduce activitatea funcțiilor care nu sunt prioritare într-o situație de urgență. Poate modifica răspunsul sistemului imunitar și poate încetini digestia, funcțiile reproductive și procesele de creștere.
Acest sistem complex de alarmă comunică și cu regiunile creierului care controlează starea de spirit, motivația și frica. Atunci când stresul devine constant, iar organismul se simte mereu amenințat, reacția de „luptă sau fugi” rămâne activată mai mult decât ar fi normal. Pe termen lung, această stare, împreună cu expunerea prelungită la cortizol și alți hormoni de stres, poate dezechilibra aproape orice sistem din corp.
Consecințele pot include anxietate și depresie, probleme digestive, dureri de cap, tensiune musculară și dureri persistente, dar și afecțiuni cardiovasculare precum hipertensiunea, infarctul și accidentul vascular cerebral. Se adaugă frecvent tulburările de somn, creșterea în greutate și dificultățile de memorie și concentrare.
Somnul, cel mai afectat de grijile financiare
Dr. Megan McCoy, profesor asociat la Kansas State University (SUA) și psihoterapeut financiar certificat, explică faptul că grijile legate de datorii și facturi îi țin pe mulți oameni treji. „Oamenii raportează adesea dificultăți în a adormi sau de a menține somnul când datoriile sau plățile facturilor sunt apăsătoare,” spune specialista.
Cercetările confirmă că dificultățile financiare sunt asociate cu insomnia, calitatea scăzută a somnului și nerespectarea duratei recomandate de odihnă. O noapte mai agitată, ocazional, nu este neapărat o problemă, însă atunci când lipsa somnului se repetă și devine cronică, crește riscul pentru numeroase boli pe termen lung. Printre ele se numără demența, afecțiunile cardiovasculare și diabetul de tip 2, iar unele cercetări au găsit legături și cu un risc mai mare pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv de sân, colon, ovare și prostată.
Sănătatea mintală are de suferit
„Persoanele supuse unui nivel de stres financiar mai ridicat prezintă un risc mai mare de tulburări de anxietate și depresie clinică,” precizează dr. McCoy.
O analiză care a inclus 40 de studii, a concluzionat că stresul financiar a fost asociat cu o probabilitate mai mare de a experimenta depresie la toate nivelurile de venit, deși această legătură a fost mai puternică în cazul persoanelor cu venituri mici. Un sondaj online cu peste 1.600 de participanți a arătat că 42% dintre respondenți au raportat atacuri de panică sau anxietate legate de situația financiară. Generațiile mai tinere au raportat astfel de experiențe mai des. Aproape jumătate dintre participanții din Generația Z și Millennials au declarat atacuri de panică sau anxietate pe fond financiar, aproape dublu față de rata observată la Baby Boomers.
„Rușinea și vinovăția pot apărea din cauza stresului financiar. Clienții cu care fac terapie financiară descriu adesea o scădere a stimei de sine și multă vinovăție legată de datorii neplătite sau de decizii financiare pe care le consideră greșite, ceea ce agravează și mai mult suferința psihică,” a explicat dr. Megan McCoy.
Un raport despre efectele stresului financiar asupra activității profesionale a arătat o creștere de 34% a absenteismului și întârzierilor. În plus, angajații care se confruntă cu stres financiar lipsesc de la serviciu de aproximativ două ori mai mult pe an decât colegii care nu resimt această presiune.
Recomandări medicale personalizate
Dr. Wen recomandă medicilor să ia în considerare stresul financiar ca parte a profilului general de risc al pacientului, similar istoricului familial sau factorilor de stil de viață.
„Asta nu înseamnă că medicii trebuie să rezolve problemele financiare, dar pot ajuta la conectarea pacienților cu resurse, pot ajusta planurile de tratament pentru a reduce povara financiară și pot fi atenți la modul în care stresul poate afecta aderența la medicamente sau la recomandările privind stilul de viață. De asemenea, simpla recunoaștere a stresului financiar ca fiind real și relevant pentru sănătate poate îmbunătăți încrederea și îngrijirea,” a detaliat medicul american.
Strategii pentru a ține stresul financiar sub control
Pentru sănătatea inimii, recomandările rămân aceleași:
- activitate fizică regulată,
- alimentație echilibrată,
- menținerea unei greutăți sănătoase,
- renunțarea la fumat,
- monitorizarea tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei.
Controalele medicale periodice sunt importante, fiindcă mulți factori de risc cardiovascular se dezvoltă fără simptome. Iar când hipertensiunea sau diabetul sunt depistate devreme și tratate corect, riscul de infarct, accident vascular cerebral, boală renală și insuficiență cardiacă scade.
Stresul cronic poate agrava riscul cardiovascular, așa că merită tratat ca parte din prevenție. Somnul suficient, relațiile sociale stabile și tehnici care reduc tensiunea, inclusiv mindfulness, pot tempera răspunsul organismului la stres.
Din perspectiva terapiei financiare, dr. McCoy recomandă câțiva pași practici. Primul este recunoașterea problemei, pentru că „evitarea nu face decât să amplifice frica.” Apoi urmează un buget realist, cu evidența veniturilor și cheltuielilor, prioritizarea nevoilor și obiective mici, realizabile, cum ar fi economisirea pentru un fond de urgență. „O abordare bazată pe valori poate ajuta la alinierea cheltuielilor cu valorile personale sau de familie, făcând procesul mai semnificativ și mai puțin punitiv,” adaugă specialista.
Poate ajuta și sprijinul profesional. Un consilier financiar poate propune soluții pentru gestionarea datoriilor, economisire și planificare pe termen lung. Unele programe de asistență pentru angajați oferă consiliere gratuită pe termen scurt și educație financiară, iar organizațiile nonprofit pot avea cursuri gratuite de bugetare sau administrarea datoriilor.
Tehnicile de gestionare a stresului care pot fi de ajutor includ și exercițiile fizice regulate, iar mindfulness-ul sau scrisul într-un jurnal despre anxietățile legate de bani pot reduce intensitatea emoțională a grijilor financiare. Și nu în ultimul rând, un fond de urgență construit treptat, chiar și cu sume mici, poate aduce un plus de siguranță. Pașii mici, dar constanți, reduc tensiunea și cresc sentimentul de control.