Matematica este adesea privită ca un exercițiu de memorare a numerelor sau de aplicare a unor formule. În realitate, efectele ei merg mult dincolo de calcule. Analize academice recente arată că învățarea matematicii contribuie semnificativ la dezvoltarea cognitivă, la memoria de lucru și la performanța școlară în general, inclusiv în alte materii. Cu sprijinul potrivit din partea părinților, matematica poate deveni un instrument prin care copiii învață să gândească mai clar și mai structurat, scrie HotNews.
Dacă matematica pare, la prima vedere, o înșiruire de numere fără legătură cu viața reală, cercetările spun altceva. Exercițiul matematic antrenează modul în care copiii gândesc, înțeleg texte, rezolvă probleme și fac legături între informații. O analiză amplă, realizată pe aproape 40.000 de elevi, a arătat o legătură puternică între abilitățile de citire și cele matematice, iar influența funcționează în ambele sensuri: copiii care înțeleg mai bine ce citesc progresează mai ușor la matematică, iar cei care învață matematică își îmbunătățesc, în timp, și performanțele la citire și la alte materii.
Un alt studiu longitudinal, care a urmărit elevi din clasa a III-a până în clasa a VIII-a, a arătat că înțelegerea textului la vârste mici susține dezvoltarea abilităților matematice, iar matematica, la rândul ei, contribuie la progresul în alfabetizare. Cu alte cuvinte, creierul copilului nu „împarte” informațiile pe materii, așa cum o face orarul școlar. Ce exersează la matematică se transferă și în alte domenii, iar felul în care copilul învață contează adesea mai mult decât notele sau formulele memorate.
1. Îmbunătățește înțelegerea cititului și gândirea
Studiile arată că antrenamentul matematic nu se limitează la calcule: el „antrenează” mintea să decodeze informații complexe, să recunoască tipare și să urmeze secvențe logice – abilități care se transferă direct în citirea activă și înțelegerea textelor. Când rezolvă probleme, copiii învață să urmărească pași, să înțeleagă cerințe și să caute sensul din spatele unui enunț. Aceleași abilități sunt folosite și atunci când citesc un text mai dificil. Un copil obișnuit să „desfacă” o problemă de matematică pe bucăți va face mai ușor același lucru și la română, istorie sau științe, atunci când trebuie să înțeleagă un text sau o explicație mai complicată.
Ce pot face părinții: discutați problemele împreună. Întrebările de tipul „de ce ai ales soluția asta?” îl ajută pe copil să-și verbalizeze raționamentul. Evitați să oferiți imediat răspunsul corect: timpul și efortul fac parte din procesul de învățare.
2. Exersează „gândirea despre gândire” (metacogniția)
Matematica nu înseamnă doar să ajungi la un rezultat, ci să înveți cum ajungi acolo. Copiii își dezvoltă astfel capacitatea de a-și evalua propriul mod de gândire și de a-și ajusta strategiile atunci când ceva nu funcționează. Această abilitate este esențială în toate disciplinele, mai ales când apar probleme noi, fără soluții evidente.
Ce pot face părinții: puneți întrebări deschise – „Ce crezi că ai putea încerca dacă asta nu funcționează?”, spre exemplu – și tratați greșelile ca pe o parte normală a învățării, nu ca pe un eșec.
3. Dezvoltă raționamentul spațial și flexibilitatea cognitivă
La matematică, copiii nu lucrează doar cu numere, ci și cu forme, poziții și relații între obiecte. Când își imaginează figuri geometrice, grafice sau modele, își antrenează capacitatea de a „vedea” lucrurile în minte. Această abilitate îi ajută apoi la materii precum fizica, chimia, biologia sau informatica, unde trebuie să înțeleagă cum se leagă conceptele între ele.
Ce pot face părinții: implicați copilul în activități practice care să lege matematica de viața reală. De exemplu, cântărirea ingredientelor la gătit, discutarea formelor în mediul înconjurător sau construirea de modele cu LEGO și cuburi pentru a stimula raționamentul vizual.
4. Antrenează memoria de lucru – „RAM-ul” creierului
Memoria de lucru este „spațiul” din mintea copilului în care ține informații pentru câteva momente, ca să le poată folosi. Este importantă când citește un text mai lung, când urmează instrucțiuni sau când are mai multe sarcini de rezolvat. Exercițiile de matematică antrenează această memorie și îi oferă copilului mai multă capacitate de a înțelege, lega și folosi informații noi.
Ce pot face părinții: folosiți jocuri care cer reținerea și manipularea informațiilor (de exemplu, jocuri de cărți, puzzle-uri narative sau chiar exerciții de aritmetică mentală). Nu trebuie să fie legată de temele școlare – contează exercițiul mental.
5. Construiește gândirea critică aplicabilă oriunde
Matematica îi învață pe copii să identifice tipare, să evalueze ipoteze și să argumenteze soluții. Acestea antrenează gândirea critică, o abilitate esențială nu doar în științe sau tehnologie, ci și în interpretarea știrilor, argumentarea într-un eseu, activități practice sau decizii cotidiene bazate pe date.
Ce pot face părinții: transformați conversațiile zilnice în oportunități de gândire critică. De exemplu, comparând oferte atunci când cumpărați ceva sau discutând planuri despre cum să economisiți pentru o achiziție. Legați deciziile practice de raționamente logice și explicații argumentate.
Ce să evitați ca părinți
La fel de important ca sprijinul oferit este și felul în care părinții se raportează la matematică. Unele reacții bine intenționate pot avea efectul invers: cresc presiunea, anxietatea sau dependența copilului de ajutorul adultului.
Iată câteva lucruri pe care specialiștii recomandă să le evitați, pentru a nu bloca tocmai beneficiile pe care matematica le aduce dezvoltării cognitive.
- Nu preluați sarcina copilului la teme – studiile arată că implicarea directă a părinților în rezolvarea temelor poate să nu îmbunătățească rezultatele academice și poate chiar să adauge presiune inutilă asupra copilului.
- Nu transmiteți anxietate legată de matematică – comentariile negative despre propria experiență la școală pot influența negativ atitudinea copilului.
- Nu transformați învățarea într-o competiție de note – concentrați-vă pe proces și înțelegere, nu pe evaluări.
