Cunoaștem, cu siguranță, cu toții acest ingredient. Fie că îl punem în sandvișuri, peste salate sau legume la cuptor, cașcavalul este produsul îndrăgit de mulți. Este destul de dens caloric, iar dacă vrem să nu ne îngrășăm, trebuie să alegem felii subțiri și să preferăm lactatele proaspete în locul celor maturate, care au un conținut redus de apă și, implicit, mai concentrat în grăsimi, scrie G4Food.
Cum cumpărăm un cașcaval de calitate?
„Diferența dintre un produs autentic și unul „industrial” stă în ingrediente, procesul de fabricație și tipul de lapte folosit. Cumpărarea unui produs de calitate începe, bineînțeles, cu verificarea etichetei”, explică nutriționista Tania Fântână.
Ce ingrediente are un cașcaval autentic?
Un produs de calitate trebuie să aibă cât mai puține ingrediente, toate naturale:
- Lapte integral de vacă, oaie sau bivoliță – sursa principală de proteine și grăsimi naturale.
- Cheag natural (enzimatic) – enzima care coagulează laptele. Poate fi de origine animală (tradițional) sau microbiană (pentru vegetarieni).
- Culturi lactice – bacterii benefice pentru maturare și gust.
- Sare – conservant natural care adaugă gust și stabilizează textura.
Ce ingrediente nu ar trebui să se afle pe eticheta unui produs de calitate?
Din păcate, multe sortimente din supermarket nu sunt cașcavaluri autentice, ci „specialități pe bază de grăsimi vegetale”.
Aceste produse sunt mai ieftine, dar nu au valoare nutritivă reală și pot dăuna sănătății pe termen lung. Fiți mereu precauți cu produsele care au prețuri mult mai mici decât cele obișnuite.
Așadar, iată ce ingrediente nu ar trebui să se afle pe eticheta unui produs de calitate:
- Uleiuri vegetale hidrogenate (de palmier, cocos, rapiță etc.): sunt adăugate pentru a imita grăsimea din lapte, dar pot conține grăsimi trans, nocive pentru inimă.
- Amidon sau făină modificată: sunt folosite pentru consistență, însă cresc indicele glicemic.
- Arome artificiale, potențiatori de gust (glutamat monosodic, E621): maschează lipsa gustului natural al laptelui.
- Coloranți (E160b, E102): oferă un aspect „galben auriu”, imitând cașcavalul maturat, dar fără a fi natural.
- Conservanți chimici (E251, E252, nitrați, nitriți): prelungesc durata de viață a produsului, dar pot fi iritanți gastrici sau chiar cancerigeni în exces, mai ales că se regăsesc și în produsele procesate din carne.
Cum se obține, de fapt, cașcavalul?
- Laptele crud este încălzit ușor și se adaugă cheagul.
- După coagulare, se obține „cașul”, masa solidă separată de zer.
- Cașul se lasă la fermentat 24–48 de ore, apoi se taie, se topește și se frământă în apă fierbinte până devine elastic și lucios.
- Se modelează, se răcește și se maturează între 2 și 6 săptămâni.
- Rezultatul este un produs viu, fermentat natural, bogat în probiotice și grăsimi bune, cu gust autentic de lapte și sare.
- Dacă, în loc de „lapte”, pe etichetă scrie „grăsimi vegetale” sau „preparat pe bază de lapte”, nu este cașcaval autentic și e spre binele sănătății tale să-l lași pe raft.
Atenție la cașcavalurile vegetale
Având în vedere că se apropie postul și mulți consumă produse vegetale care imită lactatele clasice, este important să fim atenți la ce cumpărăm. Așa-numitele „cașcavaluri vegetale” sunt produse destinate celor care nu consumă lactate (vegani sau persoane cu intoleranță la lactoză).
Cele mai bune variante sunt cele făcute din nuci, caju, migdale, orez sau tapioca, cu uleiuri presate la rece și culturi vegane. Acestea pot fi sănătoase dacă sunt minim procesate și au ingrediente simple, precum: caju, apă, drojdie inactivă, suc de lămâie, sare, condimente. Le recunoaștem și după prețul mai ridicat: sunt variante bune de lactate vegetale de post, sub formă de spread-uri sau brânzeturi tartinabile.
Atenție însă: multe produse „vegane” din magazine sunt doar uleiuri procesate cu amidon și arome, fără aport nutritiv.
Verifică eticheta: dacă primele ingrediente sunt „ulei de cocos” și „amidon modificat”, este un semn clar că nu este un aliment sănătos, ci un substitut cu valoare nutrițională redusă și conținut caloric ridicat.