Helsinki nu a înregistrat niciun deces în accidente rutiere în ultimul an, au dezvăluit oficialii municipali săptămâna aceasta, transmite Media Fax.
Deși numărul deceselor în accidente rutiere este în scădere în întreaga UE, cu o reducere de 3% în 2024, accidentele cu final tragic sunt încă frecvente în zonele metropolitane. A trece un an întreg fără niciun accident mortal este o realizare remarcabilă pentru majoritatea orașelor, cu atât mai mult pentru o capitală europeană. În 2023, 7.807 de europeni și-au pierdut viața în accidente rutiere în orașele UE. Anul trecut, 55 de persoane au murit în accidente rutiere în Berlin, iar nouă persoane și-au pierdut viața în coliziuni în regiunea Bruxelles în ultimele 12 luni, potrivit Politico.
Deși Helsinki se numără printre cele mai mici capitale ale UE, cu puțin sub 690.000 de locuitori, aproximativ 1.5 milioane de persoane locuiesc și fac naveta în zona metropolitană.
Măsurile care au dus la succes
Roni Utriainen, inginer de trafic în cadrul Diviziei de Mediu Urban al orașului, a declarat presei finlandeze că această realizare se datorează „multor factori… dar limitele de viteză sunt unul dintre cei mai importanți”. Citând date care arată că riscul de deces al pietonilor este redus la jumătate prin reducerea vitezei de impact a mașinilor de la 40 la 30 de kilometri pe oră, autoritățile orașului au impus limita inferioară în majoritatea zonelor rezidențiale și în centrul orașului Helsinki în 2021. Limitele au fost aplicate cu ajutorul a 70 de noi radare și al unei strategii de poliție bazate pe politica națională „Vision Zero”, cu scopul de a reduce la zero numărul accidentelor rutiere cu victime sau decese. Datele colectate de Liikenneturva, entitatea finlandeză pentru siguranța traficului, arată că numărul accidentelor rutiere mortale din Helsinki a scăzut de atunci.
Model european
Autoritățile din Helsinki au petrecut ultimii cinci ani încercând să reproducă miracolul pe care l-au realizat pentru prima dată în 2019, când niciun pieton sau ciclist nu a murit în accidente rutiere.
Utriainen a subliniat că succesul misiunii se bazează pe politici de mobilitate pe termen lung bazate pe date și strategii de dezvoltare urbană care au transformat capitala, odată centrată pe mașini. În multe părți ale orașului, drumurile au fost îngustate și s-au plantat copaci cu scopul deliberat de a-i face pe șoferi să se simtă inconfortabil, raționamentul fiind că peisajele urbane complexe îi obligă pe șoferi să circule mai prudent prin zonele populate.
Orașul a investit, de asemenea, în noi infrastructuri pentru pietoni și bicicliști, inclusiv o rețea cuprinzătoare de piste pentru biciclete care se întinde pe peste 1.500 de kilometri. A îmbunătățit rețeaua de transport public cu autobuze decarbonizate și autonome și a primit finanțare de la Banca Europeană de Investiții pentru o nouă linie de tramvai.
Utriainen a afirmat că aceste îmbunătățiri au contribuit la „reducerea utilizării mașinilor și, odată cu aceasta, a numărului de accidente grave”. Statisticile arată că, între 2003 și 2023, numărul accidentelor rutiere din oraș a scăzut de la 727 la doar 14.
Succesul orașului Helsinki este remarcat la Bruxelles, unde Comisia Europeană face presiuni pentru reducerea numărului de accidente rutiere mortale. La începutul acestui an, comisarul pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a remarcat că majoritatea țărilor membre nu erau pe cale să îndeplinească obiectivul UE din 2018 de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.