Close Menu

    Abonează-te la actualizări

    Obține ultimele noutăți pe email

    Cele mai populare

    Cum transformi un avocado prea copt în mousse de ciocolată. Ai nevoie de 3 ingrediente

    La nici 5 ani calculează mai rapid decât mulți adulți: copilul care i-a lăsat fără cuvinte pe jurații de la „Românii au talent”

    Câte ouă putem consuma zilnic? Ce spun ghidurile alimentare din diferite țări ale UE

    Facebook X (Twitter) Instagram
    • Ziarul de Gardă
    • Despre noi
    • Publicitate
    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube TikTok Telegram
    ZdGUST
    • Sănătate
    • Gastronomie
    • Odihnă
    • Muncă
    • Mediu
    • Stil
    • Cultură
    Susține
    ZdGUST
    RECOMANDATE

    „Este important să putem să savurăm ceea ce mâncăm”. Un psihoterapeut explică de ce este importantă educația alimentară

    18/02/20255 Mins Read23
    Foto: blog.fitnessmama.ro
    Share
    Telegram Facebook Twitter WhatsApp Email

    Educaţia pentru nutriţie are efecte asupra calităţii vieţii, în funcţie de buna gestionare a emoţiei şi „controlul” în ce priveşte propria sănătate şi setarea mentală pentru schimbare, consideră psihoterapeutul Andreea Chirilă. În opinia sa, educaţia pentru nutriţie trebuie să includă şi dimensiunea emoţională, deoarece alimentaţia nu este doar un proces biologic, ci şi un act profund influenţat de stările noastre psihologice. Mâncatul emoţional sau excesiv este adesea o formă de autoreglare, acceptată social, spre deosebire de alte comportamente adictive care declanşează răspunsuri neuronale, scrie G4Food, citând AGERPRES. 

    Specialista a explicat, pentru AGERPRES, că diferenţa esenţială dintre dependenţa de alimente hipercalorice şi alte tipuri de adicţii constă în acceptabilitatea socială a consumului de hrană în orice situaţie. Totuşi, afirmă Andreea Chirilă, scopul final al ambelor comportamente este dorinţa de autoreglare emoţională. Prin urmare, este esenţial ca educaţia nutriţională să fie completată de educaţia emoţională, sprijinind conştientizarea şi gestionarea emoţiilor. Iar înţelegerea propriilor trăiri, identificarea declanşatorilor emoţionali ai alimentaţiei şi dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de reglare emoţională sunt aspecte fundamentale ale unei relaţii echilibrate, mai spune ea.

    „Este important să abordăm altfel situaţia, în afara recomandărilor medicilor, tocmai pentru că sunt multe nereuşite şi pentru că există o diferenţă între alimentele pe care le mâncăm din perspectiva impactului pe care le au asupra noastră. Adică unele alimente parcurg acelaşi traseu neuronal ca şi stimulentele care sunt adictive, precum tutunul sau orice comportament care ne provoacă plăcere pe termen scurt şi care nu ni-l dorim să fim însoţiţi pe termen lung şi care poate deveni o formă de dependenţă”, a declarat psihoterapeuta Andreea Chirilă, care prin activitatea sa explorează legătura complexă dintre emoţii şi alimentaţie. Conform acesteia, trebuie ca mai întâi să conştientizăm faptul că avem o problemă.

    Pauze autoreflexive pentru a ne observa cum mâncăm

    Sugestia sa este să ne luăm o pauză şi să observăm cum mâncăm, întrucât acest fapt aduce foarte multă informaţie despre modul în care trăim.

    „Sunt pacienţi care îmi spun că au ajuns la epuizare şi au doar dorinţa de a sta undeva la căldură şi de a mânca chestii cremoase şi foarte grase. Asta înseamnă că ei chiar au ajuns la epuizare şi au nevoie de o pauză foarte lungă. Ideal ar fi să navigăm prin aceste stări”, explică aceasta. 

    Întrebată despre impactul mâncatului emoţional, ea a răspuns că acesta vine ca un răspuns la disconfortul pe care îl simţim în acel moment.

    „Primul lucru pe care îl învăţăm ca să alinăm vreun disconfort este în copilăria noastră, atunci când mama ne vede că plângem şi îşi spune ‘îi este foame copilului’ şi se asigură că remediază această problemă, deşi este posibil ca acel copil să plângă din cu totul alte motive: să simtă nevoia de a fi alinat, că vrea conectare. Dacă chestiunea asta se întâmplă în mod repetat, ulterior voi ajunge să asociez dorinţa mea de alinare cu faptul de a fi hrănit, de a mânca ceva bun ca să mă liniştesc”, explică Andreea Chirilă.

    Mâncatul emoțional este o dependență acceptată social

    Conform acesteia, alimentaţia sănătoase şi educaţia emoţională ne arată faptul că mâncatul emoţional este adesea un mecanism de coping folosit pentru a înlocui alte forme mai sănătoase de gestionare a emoţiilor.

    „Una dintre diferenţele privind efectul adictiv al alimentelor abundente caloric şi cel al altor substanţe care declanşează acelaşi răspuns neuronal este aceea că acţiunea de a mânca pe fond emoţional sau în mod excesiv este, practic, o dependenţă convenientă şi acceptată social, în orice situaţie. Pe de altă parte, efectul aşteptat al fiecăreia dintre aceste două tipuri de manifestări comportamentale este similar din dorinţa de anesteziere emoţională. De aceea, subliniez importanţa includerii educaţiei pentru emoţie, ca şi componentă de bază a cunoaşterii de sine, în relaţie cu educaţia pentru nutriţie”, a precizat psihoterapeuta.

    În opinia sa, fiecare dintre noi are o relaţie unică cu mâncarea, însă înţelegerea emoţiilor din spate reprezintă cheia pentru schimbarea reală şi durabilă, astfel încât să nu revenim la vechile obiceiuri.

    „Pentru unii mâncatul poate fi compulsiv, pentru alţii poate fi pur şi simplu dorinţa de a rezolva o lipsă de energie. În momentul în care consumăm ceva bun, de obicei alimente care abundă în zahăr, sare, făină albă, făinoase, grăsimi, prăjeli, este suprastimulat centrul de recompensare din creier care declanşează serotonină, dopamină şi plăcere, lucru care se întâmplă şi în cazul celorlalte stimulente, dar nu şi în cazul alimentelor integrale. De aceea, schimbarea comportamentului alimentar pe termen lung şi foarte lung este dificilă. Important este să încercăm să mâncăm sănătos, deşi mulţi dintre noi cedăm destul de uşor ispitelor pentru că obişnuinţa e mai dulce, ca să zic aşa. În creier gustul este procesat mai rapid decât ideea de sănătate”, explică Andreea Chirilă.

    Ea a adăugat că nu de puţine ori creierul ne joacă feste, mai ales dacă avem interdicţii.

    „Nu trebuie să îmi interzic pentru că dacă am interzis un lucru exact acolo mă va duce. Creierul nu percepe sintagma nu-ul. Elementele absolutiste nu sunt bune pentru creier, a conchis psihoterapeutul Andreea Chirilă.

    Ea susține că amânarea impulsului de a mânca o ciocolată întreagă pe mai târziu poate fi unul benefic.

    mâncat compulsiv nutriție psiholog psihologie alimentară terapie alimentară

    Articole asemănătoare

    Gastronomie 07/03/2026

    Cum transformi un avocado prea copt în mousse de ciocolată. Ai nevoie de 3 ingrediente

    Cultură 07/03/2026

    La nici 5 ani calculează mai rapid decât mulți adulți: copilul care i-a lăsat fără cuvinte pe jurații de la „Românii au talent”

    RECOMANDATE 06/03/2026

    Câte ouă putem consuma zilnic? Ce spun ghidurile alimentare din diferite țări ale UE

    Populare în ultima lună
    Tany Vander, din Dubai: între „la noi totul este bine” și „ministerul confirmă stare de alertă”
    28/02/2026967 Views
    Gazele se scumpesc brusc în Europa: creșteri de până la 45% după decizia Qatarului de a opri producția de gaz natural lichefiat
    02/03/2026451 Views
    Piesa României la Eurovision 2026: Alexandra Căpitănescu, câștigătoarea „Vocea României”, va reprezenta țara la Viena
    05/03/2026393 Views
    Video | Lamborghini de ultimă generație, sfințit la Catedrala Mitropolitană din Chișinău
    06/03/2026168 Views
    Recomandate
    Gastronomie 07/03/20262 Mins Read15 Views

    Cum transformi un avocado prea copt în mousse de ciocolată. Ai nevoie de 3 ingrediente

    Consumul excesiv de alimente sau perioadele de oboseală și epuizare pot determina multe persoane să…

    La nici 5 ani calculează mai rapid decât mulți adulți: copilul care i-a lăsat fără cuvinte pe jurații de la „Românii au talent”

    Câte ouă putem consuma zilnic? Ce spun ghidurile alimentare din diferite țări ale UE

    Ce drepturi ai când trimiți scrisori sau colete? Tot ce trebuie să știi despre serviciile poștale din R. Moldova

    Stay In Touch
    • Facebook
    • Twitter
    • Instagram
    • YouTube
    • TikTok
    • Telegram

    Abonează-te la actualizări

    Dacp vrei să obții ultimele noutăți, introdu adresa de email

    Despre noi

    ZdGust este un nou proiect jurnalistic al ZdG care vine ca o recompensă după porția de investigații și materiale despre corupție, justiție și drepturile omului. ZdGust este un proiect care vorbește și despre cealaltă fațetă a vieții: sănătate, mediu, etica muncii, gastronomie, timp liber și tot ce poate face omul ca să înfrumusețeze viața sa și a comunității fără a dăuna mediului înconjurător. 
    Prin acest proiect, echipa editorială dorește să creeze un spațiu unde frumusețea vieții cotidiene este celebrată și împărtășită într-un mod accesibil și captivant.

    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube WhatsApp TikTok Telegram
    Recomandate

    Cum transformi un avocado prea copt în mousse de ciocolată. Ai nevoie de 3 ingrediente

    La nici 5 ani calculează mai rapid decât mulți adulți: copilul care i-a lăsat fără cuvinte pe jurații de la „Românii au talent”

    Câte ouă putem consuma zilnic? Ce spun ghidurile alimentare din diferite țări ale UE

    Cele mai populare

    Tany Vander, din Dubai: între „la noi totul este bine” și „ministerul confirmă stare de alertă”

    Gazele se scumpesc brusc în Europa: creșteri de până la 45% după decizia Qatarului de a opri producția de gaz natural lichefiat

    Piesa României la Eurovision 2026: Alexandra Căpitănescu, câștigătoarea „Vocea României”, va reprezenta țara la Viena

    © 2026 Un proiect Ziarul de Gardă. 
    • Home
    • RECOMANDATE
    • Ziarul de Gardă

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.