Brigitte Bardot, cunoscută în Franța simplu drept „B.B.”, s-a stins din viață la vârsta de 91 de ani, a anunțat duminică, 28 decembrie 2025, fundația sa. Ultimii ani ai actriței au fost marcați de campanii pentru drepturile animalelor, dar și de simpatii politice de extremă dreapta. Cauza decesului nu a fost comunicată imediat, relatează Reuters.
Născută la Paris, pe 28 septembrie 1934, Bardot a crescut într-o familie din pătura superioară a clasei de mijloc. Ea se descria ca fiind un copil timid și nesigur pe sine, care „purta ochelari și avea părul lipsit de strălucire”.
La 15 ani însă, a apărut pe coperta revistei Elle, lansându-și o carieră de model care a dus rapid către film. Personajul interpretat de Bardot în „Și Dumnezeu… a creat femeia” a întruchipat feminitatea emancipată. Controversa nu a făcut decât să-i sporească atractivitatea. Bardot a devenit un simbol al Franței anilor 1950 și 1960.
În ciuda influenței sale uriașe, Bardot a resimțit viața de celebritate ca pe una profund izolantă. Vorbea adesea despre faptul că era prizoniera propriei faime, incapabilă să se bucure de plăcerile simple ale vieții:
Nimeni nu își poate imagina cât de îngrozitor a fost, ce calvar. Nu mai puteam trăi așa.
Viața sa personală a fost marcată de patru căsnicii, relații extraconjugale intens mediatizate și lupte bine documentate cu depresia. La împlinirea vârstei de 26 de ani, a fost găsită inconștientă într-o casă de pe Riviera Franceză, după ce a încercat să își pună capăt vieții. Ani mai târziu, au apărut zvonuri despre o nouă tentativă de sinucidere, când și-a anulat în mod misterios petrecerea de ziua a 49-a și a apărut ulterior în spital.
Pe lângă cariera cinematografică, Bardot s-a bucurat de un real succes și în muzică. Colaborările sale cu cantautorul Serge Gainsbourg, inclusiv piesa erotică „Je t’aime… moi non plus” („Te iubesc… nici eu”), au stârnit deopotrivă admirație și controverse.
La sfârșitul anilor 1960, ea a pozat pentru bustul Mariannei, personificarea Republicii Franceze. Cu toate acestea, laudele primite nu i-au adus satisfacția așteptată.
„Am fost foarte fericită, foarte bogată, foarte frumoasă, extrem de adorată, foarte faimoasă și foarte nefericită”, declara ea revistei Paris Match în jurul vârstei de 50 de ani. „Am fost dezamăgită de prea multe ori. Am avut parte de deziluzii cumplite în viață. De aceea am ales să mă retrag, să trăiesc singură.”
S-a retras din cinematografie în 1973
Bardot a realizat ultimul dintre cele 42 de filme ale sale în 1973. Deziluzionată de industrie, a declarat lumea cinematografiei „putredă” și s-a retras din viața publică.
„Am oferit cinematografiei 20 de ani din viața mea, este suficient”, spunea ea într-un interviu televizat din acea perioadă.
S-a stabilit în stațiunea mondenă Saint-Tropez, unde a găsit alinare printre animale și peisajul mediteranean. Acolo a început o luptă pasionată pentru protejarea animalelor. „Aceasta este singura mea bătălie, singura direcție pe care vreau să o dau vieții mele”, afirma Bardot în 2013.
Fundația Brigitte Bardot pentru bunăstarea și protecția animalelor
Devotamentul său față de animale a devenit legendar. În 1986, a fondat Fundația Brigitte Bardot pentru bunăstarea și protecția animalelor, iar în anul următor și-a scos la licitație obiecte personale pentru a strânge fonduri.
Bardot a susținut activiști de notorietate, precum militantul anti-vânătoare de balene Paul Watson, și a militat cu vehemență împotriva cruzimii față de animale, amenințând uneori că va părăsi Franța din cauza disputelor legate de protecția acestora.
În 2013, când actorul Gérard Depardieu a acceptat cetățenia rusă în urma unui conflict public cu autoritățile franceze, Bardot a amenințat că îi va urma exemplul dacă Franța va eutanasia doi elefanți de circ bolnavi.
În mare parte din ultima perioadă a vieții sale, Bardot a trăit singură, în spatele unor ziduri înalte din Saint-Tropez, înconjurată de o adevărată menajerie de pisici, câini și cai. Această pasiune, sugera ea adesea, a fost un antidot la relațiile sale dezamăgitoare.
„Le-am dăruit bărbaților frumusețea și tinerețea mea”, spunea ea odată. „Animalelor le voi dărui înțelepciunea și experiența mea.”
„Feminismul nu este pentru mine”
Pe măsură ce activismul său s-a intensificat, la fel s-au amplificat și reacțiile negative față de declarațiile sale politice. Afirmațiile publice ale lui Bardot despre imigrație, islam și homosexualitate au dus la o serie de condamnări pentru incitare la ură rasială.
Între 1997 și 2008, a fost amendată de șase ori de instanțele franceze pentru comentariile sale, în special cele care vizau comunitatea musulmană din Franța. Într-un caz, un tribunal din Paris a amendat-o cu 15.000 de euro pentru că i-a descris pe musulmani drept „această populație care ne distruge, care ne distruge țara impunându-și faptele”.
În 1992, s-a căsătorit cu Bernard d’Ormale, fost consilier al partidului de extremă dreapta Frontul Național, și i-a susținut public ulterior pe liderii acestuia, Jean-Marie Le Pen și fiica sa, Marine Le Pen, pe care a numit-o „Ioana d’Arc a secolului XXI”.
Întrebată de postul francez BFM TV, în mai 2025, dacă se consideră un simbol al revoluției sexuale, ea a răspuns: „Nu, pentru că înaintea mea se întâmplaseră deja multe lucruri sălbatice — nu m-au așteptat pe mine. Feminismul nu este pentru mine; îmi plac bărbații.”
În același interviu, a fost întrebată cât de des se gândește la cariera sa cinematografică. „Nu mă gândesc la ea”, a spus, „dar nici nu o resping, pentru că datorită ei sunt cunoscută în întreaga lume ca o persoană care apără animalele.”